Viața satului

Ţăranii vrînceni şi salubritatea - un experiment eşuat

Mihai Boicu
25 sep 2011 3116 vizualizări
11 firme ridică la ora actuală gunoiul din cele 68 de comune din judeţ, dar multe se gîndesc dacă vor continua întrucît ţăranii vrînceni produc gunoi cît nu pot să care u marea problemă este că în sate oamenii aruncă alte deşeuri decît gunoiul menajer din oraşe u“oamenii vor să arunce tot felul de animale moarte, gunoi de grajd, ce mătură în curte, inclusiv bolovani. La început aşteptau cu căruţa cu gunoaie să le luăm noi”, ne-a declarat administratorul unei firme care se ocupă de salubrizare rurală u de anul viitor, în Vrancea va fi un singur operator la nivel judeţean, odată cu implementarea unui sistem de management al deşeurilor la nivel judeţean

Maşinile de gunoi au început să cutreiere comunele Vrancei începînd cu anul 2009, după ce Uniunea Europeană ne-a obligat în urma negocierilor de aderare să înfiinţăm servicii de salubritate în toate localităţile. Ceea ce părea la început o afacere prosperă s-a dovedit a fi contrariul. Oamenii de la sate aruncă mai mult materiale de construcţii, gunoi de grajd sau ce mătură în curţi, care nu se pretează cu maşinile specializate în preluarea gunoiului menajer. La aceasta se adaugă faptul că puţini vrînceni plătesc efectiv  acest serviciu. Unele primării au renunţat la firmele de specialitate şi şi-au cumpărat maşini cu care ridică singure gunoiul localnicilor.

Gunoiul vrîncenilor din mediul rural s-a transformat într-o afacere după intrarea Romaniei în UE. Problemele de mediu ale ţării noastre i-a determinat pe guvernanţi să ia măsuri pentru a nu fi sancţionaţi de forurile europene. Pînă acum nici în multe oraşe sistemul de colectare şi depozitare a deşeurilor nu a fost bine pus la punct, dar în localităţile rurale nici nu poate fi vorba de acest lucru. Gunoiul s-a putut depozita aproape oriunde, fără probleme, pînă în urmă cu doi – trei ani, cînd au început să se înăsprească restricţiile. În 2009 au început să apară şi în comune autogunoierele, după ce autorităţile au fost obligate să introducă acest serviciu pentru cetăţeni. Mai multe firme au apărut imediat pe piaţă pentru a specula această oportunitate şi a face profit din păstrarea curată a mediului înconjurător. Numai că, aşa cum se spune, socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea de la tîrg. Prima problemă este aceea că mulţi oameni nu vor să plătească deoarece, pur şi simplu, nu prea văd rostul acestui serviciu, de vreme ce pot arunca gunoiul “la gîrlă” sau în fundul curţii. A doua mare problemă este faptul că locuitorii mediului rural au o altă percepţie a gunoiului menajer. Spre deosebire de orăşeni, sătenii aruncă resturile alimentare la animale, iar resturile de materiale de construcţii, gunoaiele de grajd sau din curte vor să le dea firmelor de salubritate. Numai că maşinile nu sînt adaptate pentru aceste deşeuri, ceea ce duce de foarte multe ori la certuri între angajaţii societăţilor respective şi beneficiari. Nu în ultimul rînd modalitatea de încasare este o problemă, deoarece în unele cazuri luatul gunoaielor se plăteşte prin intermediul primăriei, iar în altele direct la firme.

11 societăţi îşi împart judeţul

Potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSCUP), aproape toate cele 68 de comune din judeţ au încheiat contracte cu societăţi de salubritate din judeţ. Unsprezece firme îşi dispută mediul rural din Vrancea, însă unele dintre ele au obţinut contracte şi în alte judeţe, cum ar fi în Galaţi sau Bacău. Trei dintre ele îşi au sediul în comuna Vînători, deoarece localitatea se află chiar lîngă Focşani. Patronii societăţilor spun că nu sînt mulţumiţi de modul în care se derulează relaţia cu beneficiarii, dar nici cu autorităţile locale. Primăriile au scos la licitaţie sau au încredinţat conctracte punînd la socoteală toate gospodăriile din comună, fără a-i întreba pe locuitori dacă vor să plătească. Astfel, firmele îşi fac la început nişte calcule, iar la momentul plăţii constată că, într-un caz fericit, jumătate din gospodării achită serviciul prestat. “Oamenii vor să arunce tot felul de animale moarte, gunoi de grajd, ce mătură în curte, inclusiv bolovani. La început aşteptau cu căruţa cu gunoaie să le luăm noi”, a declarat Ionel Negrea, administratorul firmei Servicii Ecologice Negrea SRL Vînători, care se ocupă cu curăţenia în comună. La început oamenii plăteau la primărie, după care primăria a hotărît să renunţe şi firma să încaseze direct, ca urmare a unui control al Curţii de Conturi. Patronul firmei de salubritate susţine însă că autorităţile s-au “speriat” cît de puţini oameni plătesc. “Pe Vînători sînt 2.000 şi ceva de gospodării, 700 vor să plătească, ceilalţi vor numai gratis. Trebuie să se implice şi autorităţile locale, nu numai firmele”, spune Ionel Negrea.

O maşină de gunoi costă cel puţin 20.000 de euro

Costurile sînt destul de mari pentru a intra într-o afacere de salubritate. O maşină pentru ridicat gunoiul costă de la 20.000 de euro, second – hand desigur, putînd ajunge cu uşurinţă la peste 100.000 de euro. Deşeurile trebuie transportate la groapa de la Haret, ceea ce înseamnă o cheltuială destul de mare cu transportul adăugată la neplata serviciului de către populaţie. “Drumurile sînt foarte proaste, mi-am rupt maşina pe ele. La Haret nu e o treabă organizată, în fiecare săptămînă tai cîte un cauciuc. Avem trei maşini, cu cîte trei muncitori, la care se adaugă costurile cu transportul. Nu scoatem nimic. Sînt foarte dezamăgit, nu cred că voi mai continua”, ne-a spus administratorul de la  Servicii Ecologice Negrea SRL. Problemele ridicate de acesta sînt cam aceeaşi la fiecare societate de salubritate care lucrează în comunele din Vrancea, în special refuzul populaţiei de a plăti. “Am încasat noi banii de la populaţie, dar întrucît am pierdut în jur de 700 de milioane de lei am renegociat contractele pe un preţ mult mai mic, dar cu condiţia de bază ca încasarea să fie făcută se serviciul de impozite şi taxe al fiecărei primăriei”, a declarat Nicu Statache, administratorul SC Ecoderatisal SRL, o altă firmă de salubritate. Acesta spune că a intrat în afacere deoarece era vorba de o piaţă neacoperită, care s-a aglomerat însă foarte repede. Anul viitor ar trebuie să înceapă să funcţioneze programul “Vrancea Curată”, prin intermediul căruia să se realizeze un management al deşeurilor la nivel judeţean şi să fie un operator unic. Chiar dacă nu îndeplineşte condiţiile pentru a participa la o licitaţie atît de mare, omul de afaceri Nicu Statache speră ca măcar o parte din servicii să fie subcontractate, iar firma sa să activeze în domeniu în continuare.

Viceprimarul Tălîmbă, şofer pe maşina de gunoi

Mai multe primării din judeţ au decis să nu apeleze la societăţi specializate şi să se autorizeze pentru asigurarea serviciilor de salubritate. La Străoane a fost cumpărată doar maşina în valoare de 17.000 de euro, pentru că primăria a reprofilat doi angajaţi şi a apelat la cei de la ajutoare sociale pentru a ridica gunoiul. Cît despre condusul maşinii responsabilitatea a fost preluată chiar de către viceprimarul comunei, Gheorghiţă Tălîmbă, care în fiecare marţi se urcă la volan în loc să stea la birou. Preţul cerut de primărie este de 6 lei pentru o familie şi de 3 lei pentru persoanele singure, în fiecare lună. “Merge cam greu cu încasările, dar îi mai prindem pe oameni cînd trebuie să le dăm vreo adeverinţă şi atunci le atragem că trebuie să plătească. Am avut şi un contract cu o firmă privată, dar a durat trei – patru luni pentru că nu a mers. Colegilor mei care lucrează cu firme private am înţeles că le merge mai greu”, ne-a spus primarul Vasile Zbîrciog. În comunele cu o populaţie îmbătrînită autorităţile trebuie să găsească o soluţie pentru ridicarea deşeurilor, pentru că în formula de acum este aproape imposibil. La Bogheşti, de exemplu, primăria a încheiat anul trecut un contract cu Urbis SA Adjud, însă acesta a “îngheţat” deoarece nu au existat încasări de la populaţie. Contractul a fost “reactivat” acum, însă nu se ştie dacă se va putea derula. “Avem nouă sate şi cel mult zece gospodării în fiecare care vor să plătească. Cei de la Urbis au trimis maşina o dată, dar a rămas să-i chemăm noi cînd vom avea bani. Consilierii nu au fost de acord să plătească primăria pentru că nu avem bani la buget. Vom avea o nouă şedinţă pe 16 octombrie şi vom vedea ce vom face”, a declarat primarul Iancu Pascaru. La Corbiţa este aceeaşi problemă, populaţia fiind împărţită în 11 sate. În această lună s-a încheiat cu Roman Impex Prest SRL un contract, însă nu s-a stabilit cine plăteşte, oamenii sau primăria. Societatea îi aparţine omului de afaceri Victor Roman, consiler judeţean PSD, care mai lucrează şi la Tănăsoaia, iar în trecut a lucrat şi la Pufeşti.

Localităţi care nu fac mizerie

Asigurarea salubrizării în mediul rural este o operaţiune care pare sortită eşecului în forma actuală, chiar dacă cei de la Garda de Mediu au atras atenţia în mai multe rînduri că Vrancea este sufocată de gunoaie, ba chiar au aplicat mai multe amenzi destul de mari administraţiilor comunale. Chiar dacă nemulţumirile firmelor legate de rău platnici sînt adevărate, populaţia este şi ea nemulţumită de faptul că nu poate arunca deşeurile specifice mediului rural. În unele localităţi primarii spun că aproape nici nu sînt gunoaie. “Oamenii duc gunoiul de grajd pe terenurile lor. De construit nu prea se mai construieşte, deoarece avem o populaţie îmbătrînită. Anul acesta nu am eliberat nici o autorizaţie de construcţie. Au venit cei de la Mediu să ne controleze, dar nu au descoperit probleme”, susţine primarul din Corbiţa, Emil Tacu. La Vintileasca şi Jitia, de exemplu, există o firmă care se ocupă doar cu ridicarea materialelor reciclabile, pentru că restul gunoaielor se transportă în rîpile din comune. Anul viitor ar trebui să se producă o schimbarea în ceea ce priveşte salubrizarea în comune, odată cu implementarea unui sistem de management al deşeurilor la nivel judeţean. Potrivit acestui program, gunoaiele nu se vor duce direct la groapa ecologică de la Haret, ci vor exista platforme intermediare în localităţi, unde se va face o primă selecţie a deşeurilor. În acest fel se speră că vor fi eliminate problemele de acum, iar în satele vrîncene nu vor mai exista probleme cu asigurarea curăţeniei. Nu se ştie însă dacă se va schimba şi mentalitatea în ceea ce priveşte salubritatea rurală... (Mihai BOICU)


Firmele de salubritate care lucrează în Vrancea:

SC Servicii Ecologice Negrea SRL
CUP Salubritate SRL
SC Ecosistem SRL
SC Urbis SA
SC Mano Travel SRL
SC Mario Cris Self SRL
SC France Construction SRL
SC Ecoderatisal SRL
SC Gemina Servexim SRL
SC Tulnicipan Prod SRL
SC Roman Impex Prest SRL


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
J, acum 2269 zile, 18 ore, 41 minute, 25 secunde
Nicule, mai ai gunoi? Doar o tona, cat doi boi.. De mi-l iau din batatura, Fara bani si fara gura, Sa vina la saptamana. De nu, il aprind rapid, In trei ore e tot vid. Nicule, dar nu e citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.