Viața satului

Cum arată strugurii din acest an: recoltă slabă şi preţ mic

Mihai Boicu
11 sep 2011 3755 vizualizări
Reprezentanţii podgorenilor susţin că producţia medie de struguri din acest an se va ridica la 5,5 tone, sub cea de anul trecut u de vină sînt viile slăbite de anul trecut, îngheţul şi grindina u podgorenii au primit o lovitură grea prin interzicerea de către stat a comercializării aparent banalei pietre vinete, adică a sulfatului de cupru

Vrîncenii au intrat deja în aceste zile în vii pentru a culege roadele muncii lor. Recolta se anunţă a fi mai slabă decît anul trecut, susţin reprezentanţii podgorenilor, cu o medie de 5 tone struguri la hectar. Marii procesatori vor anunţa în următoarea perioadă preţurile de achiziţie, însă veştile nu sînt prea bune deoarece se pare că vor fi similare anului trecut. Podgorenii speră să obţină de la alţi clienţi între 1 – 1,5 lei pentru a-şi mai recupera din cheltuieli. Pe lîngă capriciile naturii, în acest an a mai apărut un dăunător: statul. Autorităţile au interzis tratamentul cu sulfatul de cupru, adică piatra vînătă, un tratament eficient şi, mai ales, ieftin, care era la îndemîna tuturor.

Anul viticol ar putea fi în Vrancea mai prost decît anul trecut, spun reprezentanţii podgorenilor, din cauza îngheţului şi a căderilor de grindină, dar şi a problemelor perpetuate de anul trecut. În ultima decadă, cei mai slabi ani sînt consideraţi a fi 2005 şi 2010, iar în acest an se consemnează o revenire la nivel naţional. În judeţul nostru însă situaţia se pare că a continuat să se înrăutăţească, potrivit estimărilor după primele zile de la începerea recoltatului. “Producţia medie va fi de 5 – 5,5 tone la hectar, mai mică decît cea de anul trecut cu 40% şi de o calitate mai proastă. Rezultatele sînt la nivel de judeţ, pentru că au fost şi zone, cum ar fi la Vîrteşcoiu, unde este o producţie bună”, a declarat Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorilor. În opinia acestuia, Vîrteşcoiu, Cîndeşti, Coteşti, Cîrligele sînt centrele viticole cu cele mai bune performanţe, în timp ce în alte zone, la Urecheşti de exemplu, strugurii au fost afectaţi de grindină. Aceste probleme se adaugă îngheţul care în iarnă a pus probleme în zona Panciului. Toader Manole spune că, la nivel de judeţ, 30% dintre vii au avut o producţie normală, iar restul sub posibilităţi.

Sauvignon şi Muscat Ottonel – la căutare

Directorul Direcţiei Agricole, Costică Neaţă, a precizat la rîndul său că problemele de anul trecut s-au perpetuat şi în acest an, iar în viile în care nu s-a efectuat un tratament corespunzător au căzut frunzele, iar coardele nu s-au maturizat. Opţiunile de vînzare a strugurilor nu sînt prea multe pentru cei care nu au posibilitatea să-i comercializeze singuri: fie la marii procesatori, fie la persoane fizice. Producătorii de vin îşi vor anunţa în această săptămînă preţurile cu care vor achiziţiona struguri de la viticultori. “Miercuri vom stabili preţurile de achiziţie, după ce vom face o analiză a pieţei. Preţurile vor fi corespunzătoare anului acesta, nu vor fi mai mici decît anul trecut. Vom achiziţiona struguri albi şi roşii calitatea întîi în cele nouă centre ale noastre şi vom plăti imediat. În centrul de la Cîrligele vom primi Sauvignon şi Muscat Ottonel, pentru care vom oferi un preţ şi cu 50% mai mare”, a declarat Georgel Costache, directorul general al Vincon. Anul trecut, pretul oferit pentru un kg de struguri a plecat de la 0,65 lei şi a urcat pînă în jurul sumei de 0,8 lei. Pe de altă parte, viticultorii sper că vor reuşi să-şi vîndă recoltele cu preţuri cuprinse între 1 şi 1,5 lei la comercianţii care îi vînd apoi pe pieţele din alte judeţe. 

Piatra vînătă a fost interzisă

Nu doar natura este vinovată pentru că bazinul viticol al Vrancei nu mai este în acest an la înălţime. Podgorenii au primit o lovitură grea prin interzicerea comercializării aparent banalei pietre vinete, adică a sulfatului de cupru, dar şi a tuturor produselor care au la bază această substanţă activă. Piatra vînătă este folosită de zeci de ani, dacă nu chiar şi de peste un secol, în combaterea manei, fiind unul dintre puţinele produse chimice care şi-a dovedit eficienţa. În cazul altor substanţe este necesară schimbarea acestora după o anumită perioadă de aplicare, întrucît bolile dezvoltă rezistenţă. Şi, nu în ultimul rînd, un atu foarte important al sulfatului de cupru era preţul, sub 10 lei pentru un kg, în timp ce alte produse similare pot costa şi peste 100 lei/kg. De exemplu, dacă la un hectar de viţă de vie este nevoie de circa 1,5 kg, atunci costul este de 15 lei. În cazul unui alt produs, pentru a obţine acelaşi efect este nevoie de 3 kg, însă preţul este de aproximativ 300 lei. Din cauza acestei diferenţe de costuri există suspiciunea că scoterea de către Ministerul Agriculturii a sulfatului de cupru din lista substanţelor permise nu este chiar întîmplătoare, deşi se invocă legislaţia UE. “Strugurii de anul acesta au fost loviţi de grindină, după care au urmat atacuri puternice de făinare şi mană pentru că statul nu ne-a mai dat voie să lucrăm cu produse pe bază de sulfat de cupru. Sînt oameni care s-au ales cu dosare penale pentru că au avut în depozite sulfat de cupru. Sulfatul de cupru este omologat, despre produsele astea noi nu se ştie nimic. A trebuit să dau cu substanţele lor şi efectul nu a fost cel scontat. Dacă pe mine ca inginer m-au indus în eroare, pe omul de rînd îl poţi păcăli mai uşor. Ni s-a dat să folosim substanţele lor, dar dozele să le ghicim noi şi aşa au pierdut oamenii producţia”, susţine Toader Manole. Acesta spune că interzicerea suflatului de cupru mai are şi un alt efect grav asupra podgorenilor, respectiv imposibilitatea dezinfectării butoaielor pentru păstrarea vinului. “În loc de sulfat de cupru folosim sulf şi are efect în procent de 70%. În condiţiile acestea se transmite mirosul de doagă în vin”, a explicat preşedintele Federaţiei Viticultorilor. Acesta spune că sulfatul de cupru se foloseşte pe scară largă în alte ţări, cum sînt Italia sau Franţa, unde este considerat un produs ecologic, iar vinurile obţinute sînt, de asemenea, eco. Interzicerea pietrei vinete va duce la creşterea costurilor podgorenilor, pe lîngă alte probleme pe care le au şi înseamnă încă un pas spre dispariţia celor care au suprafeţe mici de vie.

Producţii bune la investitorii din viticultură

Vrîncenii care au făcut din viţa de vie o afacere au avut de suferit mai puţin din cauza capriciilor naturii deoarece şi-au permis să facă toate tratamentele necesare. Omul de afaceri Daniel Guzu este unul dintre cei mai mari investitori în domeniu. “Nu am avut probleme cu vremea, iar producţia este aşa cum a fost programată. Noi am setat din tăiere o producţie de 8 – 10 tone la hectar. Avem în jur de 130 de hectare de vie şi 50 de hectare de livezi. Anul acesta vom avea o producţie mai mare întrucît a intrat şi vie nouă pe rod”, a declarat Daniel Guzu. Acesta a investit şi în 15 hectare de struguri de masă în zona Ţifeşti, deoarece hipermarketurile sînt interesate să vîndă fructe şi legume romaneşti, pentru că sînt preferate de consumatori. La ferma omului de afaceri pot fi degustate vinurile pe care le produce, iar începînd de anul viitor vor exista facilităţi de cazare pentru turişti. Şi Vincon a investit masiv în ultimii ani în achiziţia şi plantarea de viţă de vie. Producătorul de vin are în acest moment o suprafaţă de 1.500 de hectare, din care 560 la Huşi, în Vaslui, iar restul în Vrancea, la Panciu, Odobeşti şi Coteşti. “Calitatea strugurilor de la noi este foarte bună, strugurii sînt sănătoşi şi avem premizele unor vinuri de calitate deosebită. Au mai fost zone afectate de îngheţ la Odobeşti, dar nesemnificative”, a declarat Georgel Costache, directorul general Vincon. (Mihai BOICU)

“Cei care nu fac investiţii, dispar”

La nivel naţional recolta acestui an poate fi comparată cu cea din 2009, în timp ce 2010 este considerat un an foarte prost. “Producţia este cam la acelaşi nivel, cu anumite zone de scădere de 5 – 10% faţă de 2009, din cauza îngheţului tîrziu din Vrancea, Iaşi şi zona Huşi. Din punct de vedere calitativ, perioada prelungită de soare va genera o recoltă bună. Noi estimăm o producţie de 6 – 6,5 milioane hectolitri”, a declarat Ovidiu Gheorghe, preşedintele Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV). Potrivit acestuia, piaţa vinului a scăzut în perioada crizei cu circa 50 de milioane de euro şi se cifrează în prezent la 350 de milioane de euro. Gheorghe susţine că suprafaţa de vie se va reduce şi că vor rezista doar cei care se asociază şi fac investiţii. “În ultimii ani, datorită programului suport am reuşit să înfiinţăm în jur de 15.000 – 20.000 hectare de vie nouă, iar acest lucru s-a resimiţit în creşterea productivităţii la hectar. Cei care fac investiţii rezistă, ceilalţi îşi asumă decizia de a dispărea”, a declarat preşedintele PNVV. (M. B.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.