Viața satului

Aproape doua treimi din suprafata agricola a judetului este lucrata cu sapa

Mihai Boicu
14 aug 2011 3058 vizualizări
Gradul de farimitare a terenurilor se mentine la un nivel foarte ridicat, potrivit ultimului recensamint agricol u exploatatiile agricole individuale ocupa 62,5% din cele 232.000 de hectare de teren lucrate in Vrancea u peste 60% din populatia judetului traieste la sat, dar majoritatea agricultorilor se feresc sa se asocieze

Comasarea terenurilor agricole se face in pasi de melc, deoarece cei mai multi dintre vrinceni locuiesc in mediul rural si isi lucreaza singuri proprietatile pentru a-si suplimenta veniturile. Ultimul recensamint agricol arata ca peste 145.073 hectare de teren sint lucrate in exploatatii individuale, dintr-un total de 232.000 de hectare. Pe fondul cererii in crestere de produse agricole, agentii economici au acumulat in ultimii ani peste 45.000 de teren arabil. Tendinta fata de precedentul recensamint, facut acum opt ani, este de comasare a suprafetelor agricole, insa exploatatiile agricole s-au marit, in medie, cu doar 2.000 metri patrati.

Cea mai mare parte din suprafata agricola a judetului este lucrata in conditii improprii secolului in care ne aflam, deoarece este impartita in loturi foarte mici aflate in proprietatea populatiei, care practica o agriculta de subzistenta.  Datele provizorii ale recensamintului agricol realizat la sfirsitul anului trecut si inceputul acestui an arata ca exploatatiile agricole din judet utilizeaza efectiv 232.000 hectare de teren. Din aceasta suprafata, nu mai putin de 145.073 de hectare sint lucrate individual de micii proprietari, reprezentind un procent de 62,5% din total. Acest lucru arata ca gradul de farimitare a terenurilor in agricultura este inca foarte mare, chiar daca media a inregistrat o usoara crestere in comparatie cu precedentul recensamint agricol, realizat in urma cu opt ani, de la 2,36 la 2,56 hectare pe o exploatatie agricola. Lipsa de organizare se vede in numarul foarte mare de exploatatii, de 90.535, din care in 87.847 terenurile sint utilizate efectiv. Informatiile date publicitatii de Institutul National de Statistica (INS) sint provizorii, urmind ca anul viitor sa fie prezentate rezultatele defintive ale inventarierii. Primarii spun ca tendinta inregistrata in ultimii ani este de unificare a suprafetelor agricole pe masura ce persoanele care locuiesc in mediul rural imbatrinesc. “Cei care nu pot sa lucreze suprafetele de teren le-au transferat catre persoanele care au ca obiect de activitate. Altii le-au dat in arenda pe o perioada de peste cinci ani, ceea ce, cred eu, va duce la comasarea suprafetelor. De exemplu, in satul Clipicesti 115 de hectare de teren erau nelucrate de peste 15 ani, iar anul acesta au fost exploatate”, a declarat primarul comunei Tifesti, Gabriel Postolache. Acesta spune ca amenzile anuntate de Ministerul Agriculturii vor determina reducerea terenurilor lasate pirloaga. Potrivit datelor INS, numarul exploatatiilor s-a redus cu aproximativ 10.000 in ultimii opt ani.

Populatia, firmele si consiliile locale, cei mai mari proprietari

Aproape toata suprafata agricola a Vrancei este trecuta in domeniul privat, doar consiliile locale mai avind o pondere importanta in structura proprietarilor. Astfel, exploatatiile agricole fara personalitate juridica lucreaza 146.912 hectare, din care 145.073 sint in exploatatii agricole individuale, iar restul PFA, intreprinderi individuale sau intreprinderi familiale. Exploatatiile agricole cu personalitate juridica insumeaza 85.088 hectare. Cea mai mare pondere o au societatile comerciale cu capital majoritar de stat – 49.520 de hectare si consiliile locale – 24.991 hectare. Fundatiile, asezamintele religoasele, scolile si asociatiile agricole au impreuna aproximativ 10.000 de hectare, in rest suprafetele detinute fiind modice. Astfel, institutele, statiunile de cercetare si unitatile de invatamint cu profil agricol mai lucreaza doar 275 de hectare in prezent, ilustrind decaderea sectorului de cercetare in domeniul agricol din ultimii ani. Suprafetele de teren detinute in exploatatiile agricole sint mai mari decit cele 232.000 de hectare care sint efectiv utilizate pentru obtinerea de produse. Potrivit INS, acestea insumeaza 312.247 de hectare, iar cea mai mare diferenta se inregistreaza la fundatii, asezaminte religioase si scoli. Terenurile agricole utilizate au o suprafata de  7176,71 hectare, in timp ce cele aflate in proprietate se ridica la 54.884 hectare.

Firmele au cumparat o treime din arabilul judetului

Terenurile arabile ocupa cea mai mare parte din suprafata agricola a judetului, respectiv 131.046 hectare. Potrivit Directiei Agricole si pentru Dezvoltare Rurala (DADR), ponderea cea mai mare o au porumbul si griul. Pasunile si finetele se claseaza pe locul al doilea ca importanta, ocupind o suprafata totala de 73.967 hectare. Culturile permanente se intind pe 23.366 hectare, in timp ce gradinile familiale ocupa 3.619 hectare. Desi ocupa cea mai mica suprafata, exista nu mai putin de 55.317 de gradini in judet deoarece, practic, fiecare familie cultiva cite ceva in curtea casei. Suprafetele de teren arabile sint lucrate in cea mai mare parte in exploatatii individuale, care ocupa 81.802 hectare din intinderea judetului. Diferenta este reprezentata aproape in totalitate de societatile comerciale cu capital majoritar privat, care detin impreuna 46.215 hectare. In ultimii ani, agentii economici au achizitionat suprafete importante din judet pe fondul cresterii cererii de produse agricole atit pe plan intern, cit si international. La pasuni si finete tot persoanele fizice sint cei mai mari proprietari, cu 39.772 hectare. Pe locul doi se claseaza de aceasta data consiliile locale, care detin in total 24.591 hectare de pasuni si finete. La culturile permanente, exploatatiile agricole individuale reprezinta nu mai putin de 19.993 de hectare. Fragmentarea suprafetelor agricole din Vrancea este determinata, la fel ca si in restul tarii, de faptul ca foarte multi oameni traiesc din recoltele obtinute, din cauza veniturilor insuficiente pentru a le asigura un trai decent. Potrivit recensamintului populatiei realizat in anul 2002, peste 61% din locuitorii Vrancei locuiesc in mediul rural. “Aproximativ 85% din locuitorii comunei traiesc din agricultura, in aceasta categorie intrind si pensionarii care isi lucreaza terenurile pe care le au in proprietate”, spune primarul comunei Tifesti, Gabriel Postolache. Evolutia agriculturii din ultimii ani arata ca vrincenii se tem sa-si lucreze in comun proprietatile, atit din cauza experientei neplacute a CAP-urilor din timpul comunismului, cit si a neintelegerilor dintre ei. In aceste conditii, usoara comasare din ultimii ani se datoreaza celor care au achizitionat sau au luat in arenda suprafete mari pentru exploatare. (Mihai BOICU)

 

Structura suprafetei agricole din Vrancea (ha) 
TOTAL  232.000
Exploatatii fara personalitate juridica 146.912,19
exploatatii individuale 145.073,74
PFA, intreprinderi individuale, familiale 1838,45
Exploatatii cu personalitate juridica 
regii autonome  60,58
societati/asociatii agricole  3.050,30
societati comerciale cu capital majoritar privat 49.520
societati comerciale cu capital majoritar de stat  0,19
institute, statiuni de cercetare, scoli agricole  275
consiliii locale  24.991,66
alte institutii publice 2,99
unitati cooperatiste  10,89
fundatii, asezaminte religioase, scoli  7.176,71

 

 


Fisiere atasate

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.