Viața satului

Cum pierd comunele miliarde din neimpozitarea padurilor

Mihai Boicu
31 iul 2011 2810 vizualizări
padurile de protectie nu pot fi impozitate de primarii, potrivit Codului Fiscal, insa pot fi exploatate, potrivit Codului Silvic u aproape toata suprafata obstilor vrincene este trecuta in categoria I, exceptata de la taxe u bugetele comunelor pierd anual de la citeva zeci de mii de lei la citeva sute de mii de lei din aceasta “scapare” legislativa u primarii sustin ca toti cei care obtin venituri din taierea lemnelor trebuie sa fie impozitati, in timp ce sefii obstilor spun ca astfel ar intra in faliment

Un minus al legislatiei actuale ii scapa pe multi dintre proprietarii de paduri de obligatia de a plati impozite catre localitatile pe a caror raza administrativa se afla. La mijloc se afla in primul rind obstile, care au cea mai mare suprafata de padure privata din judet. Pe scurt, fenomenul este urmatorul: padurile sint exploatate, lemnul se vinde, se incaseaza bani, dar nu se plateste nici un ban catre primarii. Acest lucru se intimpla deoarece Codul Fiscal si Codul Silvic nu sint armonizate. “Biblia” fiscalitatii din tara noastra prevede ca padurile cu rol de protectie, precum si cele sub 20 de ani, sint scutite de plata impozitului. Codul Silvic spune insa ca si padurile din grupa I, de protectie, pot fi exploatate in conditiile stabilite de inginerii silvici. Astfel, primariile in loc sa incaseze anual sume cuprinse intre citeva zeci de mii si citeva sute de mii de lei nu primesc nimic. Dupa cum se stie, localitatile din mediul rural au bugete foarte sarace si pentru ele ar fi o adevarata gura de oxigen incasarea unor sume in plus. Obstile, cel mai important jucator de pe piata locala a lemnului din cauza suprafetelor mari detinute, au in prezent o suprafata totala de 64.741 hectare. Dintre acestea, nu mai putin de 51.793 se afla incadrate in grupa I. Potrivit explicatiilor oferite de conducerea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vinatoare (ITRSV), amenajamentele silvice se fac din zece in zece ani, perioada pentru care se stabileste masa lemnoasa care poate fi valorificata.


Sponsorizari in loc de taxe


Din cauza acestor discrepante legislative asistam la o situatie ciudata. Pe de o parte obstile nu platesc sau platesc foarte putini bani la bugetele localitatilor. Pe de alta parte, acestea contribuie in localitatile de care apartin la realizarea unor proiecte de interes local cu bani si alte ajutoare. Din acest motiv, in unele cazuri membrii obstilor nu-si mai primesc drepturile cuvenite, motivindu-se ca oricum investitiile realizate sint pentru ei. Astfel, s-a ajuns ca aceste asociatii sa joace in comune din zona de munte un rol important nu doar in plan economic, ci si politic din cauza puterii financiare pe care o au. Daca s-ar elimina aceste neconcordante legislative atunci probabil ca miza obtinerii sprijinului obstilor nu ar mai atit de mare. In judet exista 14 localitati din mediul rural unde exista astfel de asociatii ale proprietarilor de paduri. Suprafetele nu sint grupate insa pe teritorul comunelor respective, ci sint impartite pe mai multe teritorii administrative. De exemplu, obstile din Vidra au o suprafata totala de aproape 5.000 de hectare, insa doar o mica parte se afla pe raza comunei.


Primarul din Nistoresti: “Micii proprietari platesc, marii proprietari nu”


Nistoresti este localitatea cu cea mai mare suprafata de padure din judet, 19.000 de hectare, din care peste 14.000 de hectare apartin mai multor obsti. “Am aflat intimplator ca grupa I are mai multe categorii, care le da voie proprietarilor sa expoateze. De ce se taie padurea, daca nu se impoziteaza? Micii proprietari platesc, iar marii proprietari nu platesc”, a declarat primarul Ion Gogorita. Potrivit acestuia, impozitul pe un hectar de padure este de 19 lei. Daca s-ar impozita toata padurea, atunci bugetul ar trebui sa incaseze anual 360.000 lei, din care 260.000 lei doar de la obsti. Asociatiile din Nistoresti ajuta primaria in realizarea diferitelor proiecte, dar valoarea sponsorizarilor nu se ridica la nivelul taxelor pe care ar putea sa le primeasca. “Daca as avea acesti bani i-as folosi in primul rind la infrastructura locala, pentru drumurile satesti si drumurile forestiere pe care le-am primit si incercam sa le reparam”, a adaugat primarul comunei. La Tulnici exista o situatie asemanatoare, cu exceptia faptului ca aici padurile obstii de mosneni sint grupate pe teritoriul comunei. “Nu mi se pare corect ce se intimpla, consider ca hotarirea guvernului a fost facuta tendentios sau nu a fost facuta de specialisti. Ar trebui aplicate taxe pe padurile din care se taie lemne”, spune viceprimarul Ion Buture. Impozitul pentru suprafetele forestiere se ridica la 14 lei pe hectar. La Vidra, 80% dintre cele 3.400 hectare de paduri au fost cuprinse in grupa I, in timp ce pentru restul se plateste un impozit de 15 lei. “Omul care nu trebuie sa plateasca nici venituri nu trebuie sa obtina din padurea respectiva. Dar daca legiuitorul si Ocolul Silvic spun asa atunci nu putem decit ne conformam. Pai ce nu s-ar putea face cu 400 de milioane, ulite, drumuri comunale, lemne la scoli. Avem noua scoli, plus gradinte, grup scolar, care sint pe seama bugetului local. Orice leut in plus este de bun augur”, a afirmat primarul din Vidra.

Obstile spun ca primarii vor prea mult


Sefii obstilor vrincene nu sint de acord cu primarii si spun ca impozitarea padurilor i-ar putea aduce chiar la faliment deoarece au numeroase greutati: o parte din paduri sint in zone foarte greu de exploatat, drumurile de acces sint intr-o stare foarte proasta, alte paduri sint in Parcul Natural Putna si statul nu a dat nici un leu despagubiri proprietarilor. “Nu este corect sa fim impozitati, pentru ca, din punct de vedere administrativ, sint trei comune cu suprafete mari de paduri. Le-am da lor banii, iar in restul localitatilor nu am mai putea face nimic. Anual cheltuim o multime de bani pentru comunitate, in jur de 1,5 miliarde lei. Platim in jur de 130 de milioane de lei pentru padurile din grupa II si pasuni, plus inca 700 – 800 milioane lei statului drept impozit pe venit”, declarat Toader Popescu, presedintele Obstii Naruja. Seful Obstii Paltin spune ca legea trebuie respectata si ca sint multe cazuri in care si obstile au de suferit din cauza legislatiei. “Sint paduri in care nu ajunge nici pasarea, dar legea spune ca trebuie sa platesc paza pentru ea. Noi ne-am infiintat in 2001, iar in 2004 s-a infiintat un parc natural fara sa ne intrebe nimeni si pe noi, desi sint proprietari. Avem 750 de hectare in Parcul Natural Putna. Atunci cind lemnul e doborit de vint ne uitam la el cum putrezeste. Conform amenajamentului silvic ni s-a interzis sa exploatam in zonele cu restrictii in jur de 20.000 metri cubi, pentru care nu am primit nici o despagubire. Cheltuielile obstii sint enorme in conditiile in care jumatate din lemn merge la populatie”, a afirmat Culita Bogdan de la Paltin. Acesta spune ca primarul din localitate se lauda cu lucrarile care au fost realizate din banii osbtii, cum ar fi acoperisul si incalzirea centrala a scolii. (Mihai BOICU)

Copacii care nu se pot taia sint la Tulnici


Obstile au probleme pentru ca o mare parte din suprafete se afla pe teritoriul Parcului National Putna, unde legea prevede ca exploatarea masei lemnoase se poate face in anumite conditii. “Parcul are in jur de 36.000 de hectare, din care ostile au 28.000 de hectare. Din aceasta suprafata, 4.000 de hectare, aflate la Obstea Tulnici, nu se pot expoata deloc”, a declarat Alexandru Lefter, directorul ITRSV. Proprietarii de paduri care nu pot face taieri ar trebui sa primeasca despagubiri din partea statului pentru pagubele suferite, insa pina acum nu au primit nimic pe motiv ca nu sint fonduri suficiente din cauza recesiunii. (M. B.)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.