Viața satului

VIDEO!!! Statul puturos pune biciul pe fermierii harnici

Ziarul de Vrancea
5 feb 2016 1925 vizualizări
Producţiile crescătorilor de animale sunt, practic, sabotate de stat, care încurajează în schimb piaţa din alte ţări. S-a ajuns ca produsele bio importate să fie mult mai scumpe decât produsele ecologice autohtone obţinute de fermierii care cresc animale într-un mediu natural, fără poluare. Ziarul nostru a stat de vorbă cu mai mulți crescători de la munte și vă povestește despre micile lor afaceri familiale.

Crescătorii de taurine, mai ales din zonele defavorizate, de munte, fac eforturi disperate să-şi poată menţine efectivele. Traiul lor depinde de animalele pe care le au în ogradă, care le asigură, cât de cât, existenţa. În ultima perioadă însă, au ajuns să se confrunte cu o situaţie fără precedent: cheltuielile sunt mai mari decât venitul, preţul la lapte şi carne este în scădere, nu au piaţă de desfacere, iar din acest an va creşte şi impozitul pe cap de animal, cu aproximativ 40 la sută. Dacă pentru o vaca, în 2015, se plătea impozit la stat 100 lei, anul acesta, crescătorul va scoate din buzunar 130 de lei, la care se adaugă 60 lei impozit la sănătate. Crescătorii aşteaptă soluţii de la Ministerul Agriculturii care, pentru ei, este ca şi inexistent. Fermierii spun că dacă preţurile ar creşte la 1,5lei/l lapte şi 12-13 lei/kg carne în carcasă, le-ar rămâne un mic profit. Dar glasul lor obosit şi lipsit de speranţă nu mai ajunge la urechile celor care - prin poziţia lor oficială, ar trebui să le susţină interesele, aşa cum scrie în fişa lor de lucru. Pentru aceşti „domni binevoitori”, care le mai plâng de milă, sau nu, baliga miroase de multă vreme doar a Chanel no 5.

Agoniseala din 10 ani de muncă peste hotare, în pericol

Daniel Mînzală, din satul Spineşti, are 34 de capete de taurine, dintre care 20 vaci cu lapte, din rasa Bălţata Românească, pentru achiziţionarea cărora a muncit din greu 10 ani în Franţa şi Italia. Omul şi-a cumpărat păşune şi teren arabil, utilaje cu care îşi lucrează singur pământul. Socoteala dintre străini nu s-a potrivit însă cu cea de acasă! Preţul laptelui oferit de achizitor a scăzut de la an la an, ajungând la 50-60 bani/ l, preţul cărnii a coborât vertiginos, ajungând la 3-4 lei/kg bovină adultă şi 5-6lei/kg tineret. Nici însămânţările artificiale nu mai sunt  atât de convenabile, o doză de material seminal ajungând până la 150 lei. Dacă are şi ghinion ca animalul să nu rămână gestant din prima, cheltuiala omului se dublează. Şi deoarece nu au cu ce, oamenii şi-au lăsat vacile pe păşune, la întâmplare, punând în pericol anii în care, cu multe sacrificii, s-a lucrat la îmbunătăţirea raselor. În 2015 crescătorii de taurine au rămas şi fără subvenţia de 400 lei/cap de vacă, bani de la guvern. În acest moment Daniel Mînzală are toate motivele să se teamă pentru afacerea lui. „M-am întors din străinătate să fac aici, ceva. Am investit toţi banii câştigaţi în teren, utilaje şi animale de rasă... Până acum ne-am mai descurcat, dar se termină şi economiile. Viitorul nu sună bine”, spune acesta. 

Doar 50-60 bani litrul de lapte

 

În Vrancea numărul taurinelor a scăzut până la doar  20.000 capete

 Omul a văzut cum se face treaba în ţările dezvoltate, cu tradiţie şi respect pentru muncă şi se miră că la noi totul se mişcă atât de greu. Parcă le-ar părea rău oficialităţilor să le meargă şi lor bine sau se tem că s-ar putea îmbogăţi crescătorii de taurine? Să se îmbogăţească, astfel vor aduce bani la buget, bani curaţi, din muncă cinstită! Din păcate, crescătorii nu se îmbogăţesc...  „Am cumpărat doar vaci de rasă, Bălţată Românească, aduse din Transilvania, cu certificat de origine. Laptele este ecologic, le hrănim doar cu fân de munte şi cereale cultivate de noi, fără îngrăşăminte chimice, de ce nu are preţ? Primim doar 50-60 bani/l de lapte şi nici pe acela nu are cine-l lua. Preferăm să-l dăm la viţei, să-i facem buni de vânzare. Dar nu e corect, am putea face produse excelente din lapte, să câştigăm bani buni. Nu se poate nici aşa, pentru că nu avem o fabrică de procesare a laptelui. Suntem departe de oraş, trebuie să fim clipă de clipă în mijlocul animalelor”, povesteşte Daniel Mînzală. Acesta nu este singurul care se confruntă cu astfel de probleme. Sunt mulţi alţii la Vrâncioaia,Tulnici sau Bîrseşti, doar trei dintre localităţile defavorizate până nu demult. La Coza, crescătorii de taurine sunt la fel de dezamăgiţi. „Cea mai mare problemă în zona de munte este nutreţul. Costurile sunt duble faţă de câştigul obţinut”, spune Ion Dumitru. Acesta consideră că impozitele pe cap de animal, pe câştigul obţinut din vânzarea laptelui, taxe sanitare, taxe de păşunat nu ar fi trebuit să existe. „Să ne fi lăsat întâi să prindem cheag, după aceea să se gândească la banii pe care să ni-i ceară”, spune acesta.
 
La final rămâne baliga

Crescătorii de animale susţin că tot ce le rămâne la final este doar „baliga pe care o ducem pe păşune. Dacă tinerii se apucă de ce m-am apucat eu, vor rezolva ceea ce am rezolvat eu, rămân exact cu bălegarul”, spune, cu năduf, Ion Dumitru.  În comuna Bîrseşti  o femeie inimoasă, crescătoare de animale din tată-n fiică, dă tot laptele la viţei, că n-are cine-l cumpăra.  Mirela Istrate, care are 10 vaci de lapte în grajd, nu renunţă însă. Cât câştigă pe mere, dă pe pere, după cum spune o vorbă din bătrâni, dar cu vacile îşi ţine familia pe linia de plutire. „Trebuie să ne chinuim, că n-avem din ce trăi, mai vindem un viţel, un litru de lapte... Când tragem linia şi socotim, rămânem cu mai nimic, dar n-avem cu ce ne ocupa. Cum să câştigi ceva, dacă tărâţa e mai scumpă decât laptele? Un litru de lapte e 50-60 bani, iar kilogramul de tărâţe 1 leu. O vacă trebuie să mănânce 4-5 kg de tărâţă/zi”, spune Mirela Istrate.

O gură de oxigen?

O gura de oxigen ar fi cei 250 euro, bani europeni, care vin prin Registrul Genealogic al Raselor, pe perioada 2016- 2019. Pentru a-i primi, trebuie să îndeplinească o serie de condiţii stricte. „Animalele trebuie să corespundă ca rasă, în zona de munte se recomandă Bruna, Bălţata Românească şi, în oarecare măsură, Holstein; să fie animale mai tinere de 8 ani şi mai mari de 18 luni, să se folosească pentru montă însămânţarea artificială sau monta naturală cu taur  autorizat”, potrivit inginerului Petrică Avram, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Taurine Vrancea.

În opinia acestuia, viitorul crescătorilor de animale, cel puţin în Vrancea, este sumbru. În opinia acestuia, statul ar trebui să se preocupe mai mult de problemele cu care se confruntă aceşti oameni, să asigure pieţe de desfacere şi un preţ corect la vânzarea  produselor. În Vrancea situaţia este alarmantă, numărul taurinelor scade de la an la an, ajungând ca, de la 33.000 capete în 2005, în 2016 să mai fie doar 20.000 capete. O soluţie, spun crescătorii de animale, ar fi ca impozitele să se stabilească în funcţie de venit, subvenţiile să fie mai mari şi să fie trimise în teritoriu în perioadele în care crescătorii de animale au nevoie de aceşti bani. De asemenea, cer ca desfacerea produselor să se facă  la un preţ acceptabil, iar laptele să fie achitat pe loc, nu lăsat la beneficiar pe datorie, chiar şi pe un an de zile, cum se întâmplă acum. (Janine VADISLAV)



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 3

Adaugă comentariu
adrian teodorescu , acum 680 zile, 9 ore, 30 minute, 18 secunde
Cum dracu sa dai 60 de lei la sanatate pentru crestrea unei vaci ? Vreau sa inteleg si eu !
ady, acum 680 zile, 9 ore, 46 minute, 10 secunde
La școală Paulesti este indolenta cronica, dezinteres...păcat ca aceste evenimente ar putea eclipsa străduintele d-nei Prof. Marioara Popa de a ridica satul din anonimat cu Ansamblul Vornicii.
Vasile, acum 680 zile, 19 ore, 18 minute, 6 secunde
Statul trebuie să se ocupe cu țepuirea banilor , nu cu ajutorul oamenilor. Chestie demonstrată în ultimii 25 de ani...
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.