Viața satului

Tradiţie fără documente - Lista celor 33 de produse tradiţionale vrâncene care ar putea fi atestate

Ziarul de Vrancea
13 dec 2015 3332 vizualizări
Vrancea este unul dintre cele 15 judeţe care nu are niciun produs tradiţional atestat u trist este că reprezentanţii Direcţiei Agricole Vrancea spun că nu au primit nicio solicitare de evidenţiere a produselor tradiţionale vrâncene u în Vrancea sunt produse care ar putea fi autorizate ca tradiţionale, între care carnea prăjită la garniţă, cascavalul afumat, salata de castarveţi cu zeamă de aguridă, hârzobul de păstrăv sau diverse sortimente de mămăligă

La câtă reclamă şi-a făcut Vrancea cu bani europeni pentru a reprezenta furmuseţea rustică a judeţului, nu avem niciun produs tradiţional atestat cu care să defilăm la nivel naţional, o arată o analiză a Ministerului Agriculturii. Dar toţi ştim de caşcavalul afumat de la Negrileşti sau Soveja, asociat chiar şi cu un eveniment tradiţional - Boteitul Oilor, care nu se regăseşte pe lista produselor cu care ne putem lăuda. Mai avem şi păstrăvul afumat în cetină de brad, care se prepară la Lepsa. Avem şi ţuica de Dumitreşti, zacusca de ghebe, carnea la borcan, cârnaţii trandafir. Şi câte or mai fi... Ministerul Agriculturii a atestat până în prezent 480 de produse tradiţionale, judeţele Braşov şi Maramureş aflându-se în top cu 143, respectiv 56 de produse, în timp ce 15 judeţe, între care şi Vrancea, nu deţin niciun un produs atestat, după cum a anunţat recent Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Cele mai multe produse tradiţionale atestate sunt în judeţul Braşov, acesta fiind urmat de judeţele Maramureş, cu 56 de produse, Alba  46, Argeş33, Satu Mare - 26, Botoşani - 23 şi Covasna-20, etc. "Din păcate, avem 15 judeţe care nu au niciun un produs atestat", a menţionat Viorel Morărescu, director MADR. Totodată, cele mai multe produse tradiţionale atestate sunt cele din carne 195, produsele din lapte  120, pâine, produse de panificaţie şi patiserie - 71, legume/fructe -43, peşte-18, băuturi -30, alte produse - 3. Procedura de înregistrare a produselor tradiţionale s-a înăsprit în urmă cu doi ani, printr-un ordin comun emis de Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

Producătorii nu sunt interesaţi să ia atestat

Caşcavalul afumat de Negrileşti este promovat în cadrul proiectului iniţiat de portalul traiesteromaneste.ro

 Niciun producător din Vrancea nu a făcut cerere pentru înregistrarea de produse tradiţionale în principal din pricina birocraţiei. “Direcţia Agricolă are atribuţii de a primi documentaţiile, de la verifica şi de a le trimite la Bucureşti. Nu am primit nicio solicitare. Criteriile din legislaţie sunt stricte şi bănuiesc că producătorii nu sunt interesaţi. Trebuie să fie şi rentabil ca să se înregistreze. Noi am popularizat ordinul, am făcut cunoscut şi la primării, dar nu a venit nimeni. Sunt produse care ar putea îndeplini criteriile necesare. Eu am insistat pentru caşcavalul afumat care se produce la Soveja, la Negrileşti, dar nu a fost niciun doritor”, ne-a declarat Ticu Costandache, directorul Direcţiei Agricole Vrancea.

Lista produselor cu care le putem lăuda



În judeţ se vând mai multe feluride preparate tradiţionale, cum este ţuica de Dumitreşti, caşcavalul afumat de Soveja, mierea de tei de Dumitreşti sau păstrăvul afumat în cetină de brad.

Conducerea Direcţiei Agricole a întocmit şi o listă cu produse care ar putea îndeplini condiţiile impuse, dar mai rămâne să fie şi doritori care să parcurgă traseul complicat pentru autorizare şi comercializare. La finele anului 2013, România era una dintre ţările din Uniunea Europeană cu cel mai mare număr de produse atestate la nivel naţional, însă după modificarea şi înăsprirea regulilor de atestare, numărul produselor tradiţionale româneşti s-a redus de aproape zece ori, de la 4.500 la numai 480 în prezent. Conform condiţiilor din noua legislaţie, produsul tradiţional trebuie în primul rând să fie fabricat pe teritoriul României, nu trebuie să fie obţinut în mod industrial, nu trebuie să conţină aditivi, iar procesul tehnologic şi modul de procesare trebuie să aibă o caracteristică tradiţională, cu o reţetă transmisă din generaţii. (A. IVAN, M. BOICU)

Produsele care ar putea deveni tradiţionale cu acte în regulă

carne prăjită la garniţă;
cascaval afumat de Negrilesti;
cascaval afumat de Soveja;
cascaval de Negrileşti;
cascaval de Soveja;
brânza Furu

salata de castarveţi cu zeamă de aguridă;
caş de Măicăneşti;
cârnaţi trandafir;
dulceaţă de gutui cu andrişai;
dulceata de prune verzi
dulceaţă de struguri;
fasole făcăluită;
gogoşi cu lingura;
hîrzob de păstrăv;
lapte batut în putinei;
lapte fiert în ceaun;
mierea de salcâm, polifloră, tei, floarea soarelui de Dumitreşti
magiun de prune cu miez de nucă;
magiun de prune;
mamaliga caldă cu unt de casa şi ouă fierte;
mămăligă de Gologanu,
ouă cu jumări;
păstrăv în cetină de brad;
peltea de gutui
poame uscate;
prune lojnite;
prune  cu miez de nucă, lojnite;
scrob de ouă cu carne de la garniţă;
sirop din muguri de brad;
şerbet de trandafir;
şuncă tradiţională;
turte coapte pe plită;
unt de casă;
zacuscă de ghebe;

Ne putem proteja produsele şi la nivel european
 

Odată integraţi în UE, producătorii tradiţionali din România au posibilitatea de a cere protecţie şi la nivelul Uniunii Europene pentru produsele comercializate pe piaţa comunitară. Printre produsele tradiţionale din Ţara Vrancei care ar putea fi protejate se mai numără împletiturile de răchită, covoarele de la Vintileasca, măştile populare de la Nereju, buciumele de la Spulber şi, nu în ultim rând, cojoacele de la Nistoreşti. Chiar dacă metodele de preparare şi confecţionare sunt moştenite de la strămoşi, micii producători nu sunt interesaţi să le înregistreze. Spre deosebire de judeţul nostru, în judeţul vecin Buzău au fost înregistrate nu mai puţin de 18 produse tradiţionale printre care se numără “Cîrnaţii de Pleşcoi”, “Vinul de Pietroasele”, “Covrigii buzoieni”, “Ţuica de Pătîrlagele”, “Caşcavalul Ieduţ” şi chiar “Păstrăvul afumat la vârzob”. Pentru prepararea produselor tradiţionale trebuie respectate normele Uniunii Europene, fiecare producător având nevoie de licenţa de fabricaţie pentru a le putea pune în vînzare. Înregistrarea produselor nu oferă drepturi exclusive asupra producţiei unui produs alimentar, însă persoana sau firma care înregistrează un produs tradiţional poate obţine derogări în ceea ce priveşte procesul de fabricaţie. Pentru a fi atestat ca fiind tradiţional, produsul trebuie să corespundă unui caiet de sarcini prezentat de către producător. Caietul de sarcini trebuie să conţină numele produsului, descrierea metodei de producţie, inclusiv a naturii şi caracteristicilor materiei prime şi/sau ale ingredientelor utilizate şi/sau a metodei de preparare a produsului, cu referire la tradiţionalitatea acesteia. De asemenea, caietul mai trebuie să conţină elemente care să prezinte evaluarea caracterului tradiţional, descrierea caracteristicilor produsului, prin indicarea principalelor sale caracteristici fizice, chimice, microbiologice şi/sau organoleptice care se raportează la tradiţionalitatea, cerinţele minime şi procedurile de verificare şi control ale traditionalităţii. Solicitantul trebuie să prezinte un buletin de analiză eliberat de Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Produsul tradiţional trebuie să fie obţinut din materii prime tradiţionale, să prezinte o compoziţie tradiţională, un mod de producţie şi de prelucrare tradiţional şi să se distingă în mod clar de alte produse aparţinând aceleiaşi categorii. În cadrul negocierilor cu Uniunea Europeană, România a solicitat şi a obţinut protecţie pentru ţuică, horincă, turţ, vinars şi palincă. Există şase tipuri de ţuică ce beneficiază de protecţie din partea UE, respectiv ţuica de Zetea, Valea Milcovului, Buzău, Argeş, Zalău şi Ardelenească de Bistriţa. De asemenea, este protejată horinca de Maramureş, Camîrzana, Şeini, Chioar şi de Lăpuş. UE ne mai protejează cinci tipuri de vinars, anume de Tîrnave, Vaslui, Murfatlar, Vrancea şi Segarcea. (D. G.)



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
tudose, acum 732 zile, 17 ore, 7 minute, 59 secunde
Bai ZdV v-ati umplut de *** cu lista voastra.Nu v-ati trezit,sau ce...???Auzi la ei,"mamaliga de Gologanu","oua cu jumari"...!!!!!!Bine ca uitati de "Crema de Focsani",de citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.