Tulniciul este comuna cu cel mai mare potenţial de dezvoltare
Academia de Studii Economice (ASE) Bucureşti a elaborat un “Studiu privind stabilirea potenţialului socio –economic de dezvoltare al zonelor rurale”, în care se arată care sunt şansele de dezvoltare ale fiecărei localităţi rurale din România. Vrancea nu stă foarte bine la acest capitol, deoarece regiunea de Sud – Este este printre zonele ţării care au rămas în urmă în ceea ce priveşte dezvoltarea. Spaţiul rural cuprinde 2.861 de comune, cu 12.957 de sate.
Vrancea este unul dintre judeţele mici ale ţării, cu 68 de comune. “Majoritatea din cele 2.861 de comune care alcătuiesc în prezent spaţiul rural românesc se confruntă cu un grad necorespunzător al infrastructurii de bază, fiind, aparent neelegibile pentru realizarea de proiecte de investiţii. Cu toate acestea, resursele existente în sector – naturale şi umane, nu sunt repartizate uniform între UAT-uri. De aceea, un prim pas în asigurarea utilizării eficiente a fondurilor prin PNDR 2014 – 2020 pentru acest segment, îl reprezintă identificarea acelor comune unde realizarea de investiţii în infrastructură ar înregistra cele mai mari niveluri ale raportului efect/efort din perspectiva dezvoltării socio – economice”, se arată în studiul ASE.
Vrancea începe topul de la locul 190
Indicatorii analizaţi de ASE arată că Tulniciul este comuna din Vrancea cu cel mai mare potenţial de dezvoltare. Comuna este cunoscută prin satele turistice Lepşa şi Greşu şi prin suprafeţele mari de pădure pe care le deţine, peste 15.000. Tulniciul se află pe locul 190 în clasamentul realizat de ASE, în care conduce comuna Floreşti din judeţul Cluj. Datele din studiu sunt complexe şi cuprind toate aspectele socio – economice din localităţile rurare. La potenţialul endogen, de exemplu, sunt analizate: numărul locuitorilor, suprafaţa agricolă, număr animale, suprafaţă forestieră, patrimoniul cultural. Studiul analizează densitatea populaţiei, numărul de medici, numărul de elevi, ponderea populaţiei active, ponderea populaţiei cu studii medii, agenţi economici, numărul angajaţilor, dacă există canalizare, reţea de gaze şi câţi locuitori sunt racordaţi la ele. După Tulnici, următoarele comune sunt Goleşti – locul 214, Gugeşti – 570, Garoafa – 578, Dumbrăveni – 581, Vidra – 648, Vînători – 767, Cîmpineanca – 781, Soveja – 784, Boloteşti – 785, Popeşti – 851, Suraia – 862, Rugineşti – 909, Vulturu – 910, Coteşti – 977. 15 comune din Vrancea sunt în primele1. 000 localităţi rurale din ţară. Comunele care stau cel mai prost în acest clasament sunt Spulber – locul 2. 657, Chiojdeni – 2.691 şi Băleşti – 2.770.
Calitate slabă a forţei de muncă 
Vrancea confirmă că este un judeţ sărac şi prin comparaţie cu judeţele învecinate. La Buzău, comuna cu cel mai mare ponteţial de dezvoltare este pe locul 27 la nivel naţional (Berca), iar următoarele sunt pe poziţiile 74 şi 127. Şi Brăila este peste Vrancea, cu comuna Chişcani situată pe locul 135 şi Vădeni pe 177. Bacăul începe acest top de la locul 81 şi continuă cu poziţiile 133 , 152 şi 156. Judeţele din zonă care stau mai prost decât Vrancea sunt Vasluiul, unde cea mai bogată comună este pe locul 407 şi, poate surprinzător, Galaţiul, cu comuna Tuluceşti situată pe locul 340. Studiul realizat de ASE scoate în evindenţă faptul că zonele în care indicatorul ponderea populaţiei cu studii medii înregistrezează cele mai mici valori în zonele cele mai puţin dezvoltate din punct de vedere economic. “Astfel, ponderea populaţiei cu studii medii are valori mai mici în zona de Est şi Nord – Est a României, judeţele Botoşani, Vaslui, Vrancea şi Brăila fiind cele mai afectate. O calitate foarte slabă a forţei de muncă, din punct de vedere a educaţiei, influenţează negativ potenţialul de dezvoltare a zonei”, se arată în studiu.
Indicatorii analizaţi de ASE
Potenţial endogen: 1 Număr de locuitori; 2 Suprafaţa agricolă; 3 Număr animale exprimate în UVM; 4 Suprafaţa forestieră; 5 Patrimoniul cultural;
Caracteristici fizico-geografice: 1 Altitudinea medie; 2 Densitatea fragmentarii (ape curgătoare); 3 Suprafaţă situri de importanţă comunitară; 4 Ponderea suprafeţei forestiere în suprafaţa UAT;
Capital uman 1: Densitatea populaţiei; 2 Ponderea persoanelor cu vârsta între 15-64 ani în total populaţie; 3 Ponderea populaţiei cu studii medii (liceu profesional ) în total populaţie rezidentă de 10 ani şi peste; 4 Număr medici la 1.000 de locuitori; 5 Număr cadre didactice la 100 de elevi; 6 Ponderea populaţiei care utilizează internetul în total populaţie cu vârsta peste 6 ani;
Activităţi economice: 1 Număr agenţi economici (IMM, PFA si AF) la 1000 locuitori; 2 Număr angajaţi în IMM, AF şi PFA la 1000 loc; 3 Număr unităţi de cazare; 4 Număr de sosiri în unităţi turistice; 5 Ponderea exploataţiilor cu dimensiuni de peste 5 ha în total exploataţii; 6 Ponderea populaţiei ocupate în sectoarele secundar şi terţiar în total populaţie ocupată;
Echiparea tehnico – edilitară: 1 Ponderea locuinţelor alimentate cu apă din reţeaua publică în total locuinţe convenţionale; 2 Ponderea locuinţelor racordate la canalizare în total locuinţe; 3 Ponderea locuinţelor racordate la reţeaua de gaze în total locuinţe convenţionale; 4 Densitatea reţelei de drumuri publice.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
Primăriei Municipiului Focșani anunță prin intermediul Biroului de Presă: Bulevardul Unirii va fi închis traficului rutier între intersecțiile de la Comcereal și BIG
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
ion ion, acum 3353 zile, 18 ore, 59 minute, 33 secunde 
