Viața satului

Zilele Comunei Jariştea, dedicate reconstituirii istoriei localiăţii

Ziarul de Vrancea
26 oct 2014 1557 vizualizări
Primarii din Vărsătura şi Jariştea au început proiectul aducţiunii apei încă dn 1913 u în timpul ocupaţiei germane din 1914-1918, nemţii au blocat proiectul u Jariştea şi Vărsătura au fost printre primele localităţi rurale din fostul Regat, cu apă curentă u recent au fost descoperite reţele de olane din 1914 u o parte din aceste evenimente din istoria localităţii au fost publicate în lucrarea ”Jariştea Vrancei. Album” (Focşani, 2014)

Ediţia din acest an a Zilelor Comunei Jariştea a fost centrată pe reconsiderarea trecutului localităţii şi promovarea momentelor importante din istoria Jariştei. Pe lângă manifestările sportive, sociale şi educative caracteristice acestui tip de eveniment, la ediţia 2014 s-a pus un accent deosebit pe aniversarea unui secol de la debutul proiectului, prin care apa potabilă a fost adusă din Măgura Odobeştilor, prin două reţele de olane, în fosta comună Vărsătura şi comuna Jariştea. ”Contrar unor poveşti care colportau ideea că germanii, în timpul ocupaţiei între anii 1916-1918, au adus apa în cele două comune, în urma demersurilor noastre documentare am reuşit să aflăm că proiectul aducţiunii apei potabile în Vărsătura şi Jariştea fusese început de primarii celor două comune în 1913-1914. În 1913 au fost făcute sondaje la Runcu, Măgura şi Poiana lui Mereoiu. Probele de apă au fost duse la Bucureşti, în urma analizei stabilindu-se că apa are caracteristici superioare, situîndu-se după apa de la Sinaia. În timpul ocupaţiei germane, aceştia au deviat apa de la traseul ei şi au dus-o în cazărmile unde erau încartiruiţi soldaţii germani. Am dorit la ediţia din acest an să redăm faptele aşa cum s-au petrecut şi să punem în evidenţă iniţiativa demnă de toată lauda a autorităţilor locale din acei ani, care au deschis prin proiectul lor, drumul dezvoltării şi civilizării localităţilor Vărsătura şi Jariştea”, ne-a spus primarul Cătălin Toma.

Ing. Elie Radu şi dr. Victor Babeş au venit la Jariştea

Întrucât în perioada războiului proiectul a fost deturnat de ocupantul german, care a redirecţionat conductele de apă spre zonele unde erau încartiruite trupele germane, după război, edilul jăriştean a mers din nou la Bucureşti pentru a relua demersul început în 1913. Întâmplarea face ca şeful lucrărilor publice să fie Elie Radu, părintele arhitecturii feroviare moderne, proiectantul Gării din Odobeşti, care a rămas surprins de iniţiativa primarului dintr-o cumună rurală. Nu numai că l-a sprijinit pe edil, aşa cum o făcuse înainte de război, dar i-a dat şi sfaturi cu privire la proiect şi s-a deplasat după război cu doctorul Victor Babeş în Poiana Mereoiu. ”(…) am plecat imediat la Bucureşti unde Dl Prefect Enibaci m-a prezentat Dlui Al. Marghiloman, care ne-a dat aprobarea şi toate relaţiile, felicitându-mă ca întâiul primar din ţară care aduce apa într-o comună rurală. Tot atunci m-am dus la Serviciul Tehnic Superior al Statului unde am găsit pe mult regretatul Elie Radu, Inspector general, şef al Lucrărilor Publice, care ne-a dat autorizaţia, m-a felicitat pentru munca depusă, dându-mi unele sfaturi în privinţa lucrărilor, care mi-au folosit foarte mult. După război a vizitat izvoarele Dl Elie Radu cu Dr. Babeş, ridicând 15 probe de apă de izvor, luând masa în Poiana Mereoiu”, scrie într-un emoţionat Memoriu din 1943, primarul Nedelcu.

Jariştea într-un album

În timp ce în Vrancea anului 2014 în multe sate apa potabilă este doar în pett-uri la chioşc, iar pe Valea Milcovului autorităţile repară şi vopsesc fântâni, în loc să introducă reţea de apă potabilă, în localităţile de sub Măgură, acum o sută de ani, apa curgea pe olane de lut la casele oamenilor. Intâmplător, cu câteva săptâmâni înainte de Zilele Comunei au fost descoperite vechile reţele din olane care aduceau apa în Vărsătura şi Jariştea, olane expuse cu ocazia evenimentelor de sâmbătă şi duminică. O parte din aceste poveşti cu oameni şi întâmplări din istoria localităţii au fost cuprinse în volumul ”Jariştea Vrancei. Album” (Ed. Terra, Focşani, 2014), scris de Valentin Muscă, lansat sâmbătă la Căminul Cultural din localitate. Până la urmă, civilizarea şi urbanizarea satelor româneşti nu este o problemă de natură economică, mai degrabă una care ţine de educaţie şi bun simţ! (Camelia MARIN)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
viorel i. iancu, acum 1143 zile, 18 ore, 25 minute, 43 secunde
Se vad oamenii atasati de zona si, care cu mult sarg, evidentiaza miscarea in bine a meleagurilor vrancene.
Maria, acum 1143 zile, 18 ore, 29 minute, 44 secunde
Acest album nu poate decat sa ne bucure, pe noi, toti jaristenii din Comuna, deoarece istoria localitatii va ramane tiparita in acest album de suflet pentru totdeauna. Felicitari pentru initiativa, citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.