Viața satului

Cum se vor da banii europeni pentru agricultură în următorii 6 ani

Mihai Boicu
2 mar 2014 5884 vizualizări
Peste 8 miliarde de euro sunt alocate agriculturii pană în 2020 u cei mai mulţi bani sunt pentru măsurile de agromediu şi climă, dar şi pentru afaceri în mediul rural u tinerii fermieri vor primi pentru instalarea în rural 400 milioane euro, o sumă mai mare decat pană acum u toate afacerile mari din agricultura vranceană au fost realizate în mare măsură cu fonduri nerambursabile u Daniel Guzu, Constantin Garboiu, Petre Azoiţei, Constantin Bazon sau Vasilică Panfil sunt doar caţiva dintre afaceriştii care au luat bani de la Bruxelles u pentru a fi eliminate neregulile, în domeniul achiziţiilor publice va fi introdus preţul de referinţă pentru utilaje

Ministerul Agriculturii a scos în dezbatere publică noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală, care are 14 măsuri, prin care se propune împărţirea de fonduri de 8 miliarde de euro pentru dezvoltarea agriculturii. Jumătate din bani merg pentru măsurile de agromediu şi climă, dar şi pentru realizarea de afaceri în rural, cum ar fi pentru tinerii fermieri. Din noul PNDR va face parte şi Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală, un organism de cooperare şi informare privind dezvoltarea mediului rural. Toate afacerile importante din domeniul agriculturii din Vrancea se bazează pe fonduri europene, banii de la Bruxelles fiind o mină de aur pentru fermierii cu spirit de iniţiaitvă.


Producătorii de vin din Vrancea au investit milioane de euro în combinate de vinificaţie

Ministerul Agriculturii a dat publicităţii o primă variantă a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, prin care se stabilesc principalele direcţii de alocare a fondurilor primite de la Uniunea Europeană. Această variantă a fost supusă dezbaterii publice şi mai poate suferi transformări pană la definitivarea programului. Pentru agricultură sunt disponibile 8 miliarde de euro. Noul PNDR are 14 măsuri, la care se adaugă două prin care se acordă fonduri proiectelor începute pană acum şi care au nevoie în continuare de finanţare pană la finalizare. Unul dintre principiile programului este ca pentru fermierii mici şi mijlocii să fie sprijiniţi prin proiecte tip, realizate de Institutul de Economie Agrară. Integrarea producţiei agricole în lanţul de procesare este un alt principiu al noului PNDR. De asemenea, în domeniul achiziţiilor publice va fi introdus preţul de referinţă pentru achiziţiile de utilaje. De exemplu, dacă achiziţia de utilaje pentru fermă se încadrează în preţul de referinţă atunci procedura de cumpărare va fi una simplicată. Autorităţile vor acorda în următorii şase ani o atenţie sporită pentru măsurile de mediu şi climă, care vor primi cei mai mulţi bani. Suma propusă este de 2,3 miliarde de euro, care reprezintă 29,7% din totalul fondurilor aflate la dispoziţia potenţialilor beneficiari. Din această sumă, nu mai puţin de 1,2 miliarde euro vor merge la “delimitarea zonelor care se confruntă cu constrangeri naturale sau cu alte constrangeri specifice”. De asemenea, pentru agromediu şi climă s-au prevăzut 849,9 milioane euro.

400 de milioane de euro pentru stabilirea la ţară

Pentru afacerile din agricultură sunt două măsuri principale pentru finanţarea acestora. Investiţiile în active fizice ar putea beneficia de peste 2 miliarde euro. Jumătate din bani vor fi destinaţi modernizării fermelor, din care 260 milioane euro pentru pomicultură şi restul pentru alte investiţii. Procesarea, inclusiv în pomicultură, ar putea primi o alocare de 469 milioane euro. Pentru infrastructură s-ar putea aloca peste 570 milioane euro, din care 370 milioane euro pentru irigaţii, iar 200 de milioane euro pentru drumuri de exploatare agricole şi forestiere. O altă măsură importantă este dezvoltarea exploataţiilor şi a intreprinderilor, axată în principal pe tinerii care vor să înceapă o afacere în mediul rural. Fondurile propuse se ridică la peste 800,3 milioane euro. Tinerii fermieri vor primi pentru instalarea în rural 400 milioane euro, o sumă mai mare decat pană acum. Aceasta ar putea permite acordarea a 60.000 de euro pe proiecte.  Pentru start up şi dezvoltarea microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii non agricole Ministerul Agriculturii a propus suma de 250 de milioane de euro. Fermele mici vor primi şi ele 150 de milioane de euro. Măsura pentru servii de bază şi reînnoirea satelor are prevăzut un buget 1,1 miliarde euro. Celelalte măsuri din noul PNDR primesc alocări financiare ceva mai mici.

Reţeaua din cadrul PNDR

În cele mult 12 luni de la adoptarea PNDR va fi înfiinţată Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală (RNDR), ca o componentă importantă a programului. Prin acesta se urmăreşte implicarea eficientă a actorilor relevanţi, asigurarea unei acordări unitare a Politicii Agricole Comune, colectarea analiza şi diseminarea de bune practici, schimburi de experienţe şi cunoştinţe între actori localiţi, activităţi pentru dezvoltarea capacităţilor de cooperare, cooperare şi acţiuni realizate în comun. PNDR va acţiona sub jurisdicţia Autorităţii de Management şi va fi guvernată de Comitetul Naţional de Coordonare permanent. “Calitatea de membru al RNDR va fi informală şi permisă tuturor instituţiilor politice, organizaţiilor actorilor relevanţi, grupurilor din cadrul comunităţilor şi persoanelor interesate sau implicate în dezvoltarea rurală din Romania – inclusiv toate grupurile de acţiune locală LEASR şi cele prevăzute în Acordul de Parteneriat. Membrii reţelei vor participa la activităţile RNDR şi vor beneficia de acestea”, se arată într-o informare a Ministerului Agriculturii.

Milioane de euro pentru vin, cereale, lapte

Toate afacerile importante din mediul rural s-au construit şi s-au dezvoltat în ultimii ani cu fonduri europene nerambursabile. Un început important a fost programul SAPARD înainte de intrarea în UE, prin care s-au acordat fonduri importante şi cu condiţii mai uşor decat în prezent. De altfel, cei aflaţi în domeniul agricol de atunci spun că de la preaderare condiţiile de accesare a fondurilor s-au înăsprit şi că li s-au cerut îndeplinirea unor condiţii de care nu aveau nevoie în activitatea lor. Unul cei importanţi investitori din agricultură în ultimii ani este omul de afaceri Daniel Guzu, care a accesat cam tot ce înseamnă fonduri europene în viticultură, dar şi pomicultură. În anul 2008, SC Natura SRL, firma controlată de omul de afaceri originar din Ţifeşti, a caştigat un proiect privind finanţarea prin Măsura 123 a unui combinat de vinificaţie în satul Sîrbi, valoarea integrală fiind de 31,8 milioane lei. Suma eligibilă pentru finanţare a fost de 9,8 milioane lei. Natura SRL a mai atras în anul 2011 peste 7 milioane lei pentru înfiinţarea unei ferme pomicole şi a achiziţia de tractoare şi maşini viticole. Construirea unei unităţi pentru pepozitare şi procesare fructe în Ţifeşti a costat nu mai puţin de 4 milioane de euro, din care jumătate au fost fonduri europene obţinute prin Măsura 123. Cramele Odobeşti a caştigat în anul 2008 un proiect pentru construirea unei crame de vinificaţie în valoare de 58,7 milioane lei, din care suma eligibilă a a fost de 14,4 milioane lei. Şi Crama Gîrboiu, pusă pe picioare de omul de familia omului de afaceri Constantin Gîrboiu, a atras fonduri europene de la construirea combinatului de vinificaţie de la Dumbrăveni, pană la dotarea cu utilaje. Constantin Bazon şi Vasilică Panfil sunt doi dintre producătorii de cereale care au accesat fonduri pentru silozuri. De asemenea, Vasile Macovei, deţinătorul fermei de vaci de la Bătineşti, care aprovizionează producătorul Danone, a investit şi în silozuri. Agroind Doaga, celălalt furnizor local de lapte pentru compania Danone, s-a dezvoltat în bună măsură în ultimii ani cu fonduri europene. Doar grajdul pentru vaci inaugurat în anul 2011 a costat peste 2 milioane de euro, finanţat în parte prin Măsura 121. La ferma condusă de Petre Azoitei, vacile ascultă muzică simfonică pentru a-şi mări producţia de lapte. (Mihai BOICU)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.