Viața satului

Luptă oarbă pentru o bucată de teren la Ploscuţeni

Gabriel Sava
24 feb 2014 2546 vizualizări
rocesele pentru o suprafaţă de 2200 m.p au început în 2006 şi nu s-au finalizat nici în ziua de azi u Laurenţiu Baciu acuză că în recursul pe care l-a pierdut nici nu a fost citat, iar unele declaraţii au fost date în fals u în prezent, pentru acelaşi dosar, mai există o plangere penală, după ce alta a fost soluţionată în mod greşit

O bucată de teren de la Ploscuţeni face obiectul unor procese derulate de mai bine de 8 ani. Legat de această cauză au fost depuse mai multe plangeri penale, unele find soluţionate, altele în curs. Cel mai grav este că, în comună mai sunt două situaţii în care, proprietari de terenuri au pierdut în instanţă, cu largul concurs al autorităţilor, fie că este vorba de cele locale sau cele judiciare. Oamenii au refuzat însă să vorbească oficial de cele întamplate, fiind convinşi că nimic nu îi mai poate ajuta. Revenind, miza litigiilor este un teren al cărui proprietar este Mihai Baciu, între timp decedat, acesta fiind stăpanit în prezent de fiul său, Laurenţiu Baciu, fiul său. Pe terenul în cauză, Mihai Baciu a construit în anii 60 o casă care a rămas fiului, terenul fiind ulterior înstrăinat şi prin act de vanzare cumpărare între tată şi fiu, încheiat în 1993. Ulterior, dreptul de proprietate asupra suprafeţei a fost înscris şi în titlul de proprietate emis în noiembrie 1995, care prevede că Mihai Baciu deţine în intravilanul comunei Ploscuţeni suprafaţa de 500 m.p. curţi clădiri şi 3.300 m.p arabil şi vie în intravilan. Începand cu anul 2005, o parte din grădina lui Laurenţiu Baciu a fost revendicată de Ileana D., care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după tatăl său, Ianoş Bogatu. 

Un schimb de teren, la originea „încurcăturilor”

Terenul aflat în litigiu a făcut obiectul unui schimb în anii '60, între Mihai Baciu, care susţine că a dat o suprafaţă de vie, în schimbul pămantului pe care, ulterior şi-a construit casă. Schimbul a fost făcut cu Andrei Bogatu, fiul autorului defunct, Ianoş Bogatu şi frate cu Ileana D., femeia care ulterior a solicitat terenul în numele tatălui său. „Tata a luat acest teren pe care Andrei Bogatu îl primise ca zestre de la tatăl lui, aşa cum a recunoscut şi printr-o declaraţie în 1998. Acesta a recunoscut că s-a făcut prin anii '60 un schimb de pămanturi prin care tatăl meu a devenit proprietar al terenului pe care l-a solicitat acum Ileana D. Mai mult decat atat, am toate actele care dovedesc că acel teren a fost al părinţilor mei, cu tot cu casa care a fost construită în anii '70”, spune Laurenţiu Baciu. Printre documentele invocate de Laurenţiu Baciu ca dovadă a faptului că terenul a aparţinut tatălui său, se numără şi o autorizaţie de construcţie a casei pe numele lui Petrea Bogatu, emisă în 1961, completată apoi de o autorizaţie de construcţie acoperiş, emisă pe numele lui Mihai Baciu, datand din 1978. Laurenţiu Baciu spune că este vorba de una şi aceeaşi locuinţă, construită de părinţii săi, care au stăpanit fără întrerupere şi grădina aferentă, în completarea suprafeţei de 3600 m.p. Acesta a mai adăugat că, deşi mai mulţi judecători i-au dat dreptate, a pierdut la recurs la Tribunalul Vrancea, în noiembrie 2011, după ce nu a primit nicio citaţie pentru termenul în care dosarul a rămas în pronunţare. „Pe langă faptul că nu am fost citat, doamna cu care m-am judecat a făcut mai multe declaraţii false. Eu am dovedit cu acte, am mers şi la procuror, am depus plangere, însă am primit rezoluţia că nu are ce să-i facă, că nu ar fi vinovată. Cand am mers la avocat, am văzut că procurorul s-a făcut că ar fi cercetat-o pentru o faptă pe care eu nu am reclamat-o, dar cine să ştie?”, a mai spus Laurenţiu Baciu. Femeia cu care se judecă, Ileana D., a spus că terenul pentru care s-a judecat nu ar fi fost niciodată al familiei Baciu, ci al tatălui său. „Ei (n.r.- un nepot al femeii şi Laurenţiu Baciu) au avut şi o înţelegere pentru terenul de la camp, unde am muncit eu pană cand Baciu a venit şi mi-a zis că nu mai am ce căuta. Atunci am cerut, pe dreptate, terenul de la tata şi l-am obţinut, săptămana care urmează (n.r.- săptămana în curs) trebuie să îmi elibereze titlu de proprietate. Eu am umblat cu dreptatea, de aia am avut caştig de cauză”, a declarat Ileana D..

Terenurile familiei Bogatu, retrocedate integral la Legea 18

Sentinţa prin care Tribunalul Vrancea a dat caştig de cauză femeii este cu atat mai ciudată cu cat, după apariţia Legii 18/1991, moştenitorii lui Ianoş Bogatu au solicitat şi au primit terenurile la care erau îndreptăţiţi. Astfel, moştenitorii autorului defunct Ianoş Bogatu au solicitat conform Legii 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2,72 ha de teren cu titlul de proprietate din aprilie 2006, urmand ca, pentru o reducere de 10% , să primească titluri de valoare. Pană în 2005, nici Ileana D. şi nici vreun alt moştenitor nu au contestat acordarea acelor titluri de valoare pentru cei 22 de ari de arabil în intravilan. Cu toate acestea, în 2005, femeia, în calitate de fiică a defunctului Ianoş Bogatu, solicită din nou Comisiei Locale de la Ploscuţeni reconstituirea dreptului de proprietate petru suprafaţa de 0,36 ha arabil. În decembrie 2005, Comisia Locală a respins cererea motivand că pentru  suprafaţa solicitată de Ileana D. a fost reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate din 1995 emis pe numele lui Baciu Mihai, care înstrăinase acest teren, în 1993, fiului său Laurenţiu Baciu. În martie 2006, Comisia Judeţeană Vrancea formulează un nou răspuns către Ileana D., în urma contestaţiei depusă de aceasta, specificand că respectiva contestaţie este tardiv introdusă, amplasamentul solicitat este ocupat cu titlul de proprietate emis pe numele lui Mihai Baciu, iar terenul nu a fost stăpanit nici de autorul defunct Ianoş Bogatu şi nici reclamantă, ca fiică.

Ping-pong cu dosarul pentru 20 de ari de teren

Nemulţumită de răspunsurile primite, în 2006, Ileana D. formulează la Judecătoria Adjud contestaţie împotriva adresei emisă de comisia locală Ploscuţeni, acţiune care se perimă. În 2009, tot pe rolul Judecătoriei Adjud, Ileana D. formulează o nouă cerere avand ca obiect fond funciar. Concret însă, la baza acestui dosar stă doar o cerere depusă de Ileana D. către Procurorul Şef Adjud, prin care solicita sprijin pentru a intra în legalitate privind acordarea suprafeţei de 0,36 ha teren arabil în vatra satului care ar fi aparţinut tatălui său. Prin sentinţa din 9 iunie 2010, se respinge cererea ca tardiv introdusă şi „respinge acţiunea în anulare parţială titlu de proprietate şi contract de vanzare cumpărare formulate de reclamantă”. Acţiunea ajunge în recurs la Tribunalul Vrancea care casează sentinţa şi trimite dosarul în rejudecare la Adjud. La Adjud, din nou  instanţa respinge ca nefondată plangerea la fond funciar. Prin aceeaşi sentinţă, Judecătoria Adjud respinge şi capetele de cerere formulate de Ileana D. cu privire la anularea titlului de proprietate al lui Mihai Baciu şi anularea parţială a contractului de vanzare- cumpărare. Pe calea recursului, dosarul ajunge din nou la Tribunalul Vrancea care reţine cauza spre rejudecare. Prin decizia din 8 noiembrie 2011, Tribunalul admite recursul declarat de Ileana D.. În mod ciudat, completul de recurs dispune reconstituirea în natură a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1600 mp, respectiv o parte din terenul apartinand lui Laurenţiu Baciu. Cu aceeaşi ocazie, instanţa „constată nulitatea parţială a titlului de proprietate eliberat pe numele lui Baciu Mihai şi a contractului de vanzare cumpărare pentru suprafaţa de 1600 m.p”. Conform actului de vanzare cumpărare din 1993, „imobilul se vinde liber de sarcini şi servituţi”, conform Certificatului emis de Notariatul Panciu pentru „perioada 1952 la zi”, lucru de care instanţa de recurs nu a ţinut cont, avand în vedere susţinerile părţii adverse.

Plangeri şi încurcături

La dosarul cauzei, Laurenţiu Baciu a mai depus şi declaraţia lui Andrei Bogatu, din luna mai 1998 cu semnătura acestuia şi ştampila primăriei, prin care acesta spune că terenul în litigiu a fost primit ca zestre de la tatăl său, Ianoş Bogatu în perioada anilor 1950-1951, nefiind trecut în registrul agricol, fiind proprietatea sa pană la colectivizare. După aceasta dată intervine schimbul de terenuri între Andrei Bogatu şi Mihai Baciu, primind de la acesta suprafaţa de 0,15 ha vie hibrizi pe rod anul 5 şi declară că nu mai are nicio pretenţie la terenul respectiv, pe care, la momentul respectiv, al declaraţiei, îl deţine Laurenţiu Baciu, de la tatăl său. Femeia a depus la dosarul cauzei şi o adresă de la Primărie privind terenul deţinut de tatăl său între 1959-1963, în care se regăseşte şi suprafaţa în litigiu, precum şi o înţelegere din martie 1994  între Laurenţiu Baciu şi unul dintre nepoţii după frate al Elenei D., prin care cei doi se înţelegeau în vederea cedării unor suprafeţe de teren. La doi ani de la deschiderea celui de-al doilea dosar, Ileana D. Aduce şi o declaraţie a numitei Margareta M., nepoată (fiica lui Andrei Bogatu) conform căreia tatăl ei nu ar fi avut cum să depună declaraţia din 1998, întrucat acesta ar fi fost imobilizat la pat. Legat şi de această declaraţie, dar şi de altele, Laurenţiu Baciu a făcut mai multe plangeri pentru declaraţii false. Întamplare sau destin? Soluţia a fost neînceperea urmăririi penale însă, sub aspectul comiterii altei infracţiuni şi nicidecum cea reclamată. Laurenţiu Baciu a făcut plangere la Judecătoria Adjud împotriva acestor soluţii, care este în curs de soluţionare. Din partea autorităţii locale, neoficial există semne de întrebare, însă în mod oficial "nu se poate face... decat aplicarea corectă a legii!" Ca să-l cităm pe Vasile Radu, secretarul comunei Ploscuţeni. (Gabriel SAVA)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.