BFL-urile sunt lăsate la voia nimănui de doi ani
Producerea băuturilor fermentate liniştite (BFL) este, practic, la această dată lăsată fără niciun control, după ce actul normativ prin care se aplicau sancţiuni a fost abrogat în urmă cu doi ani. Parlamentarii actualei puteri s-au grăbit să reducă acciza la 10 euro/hectolitru, probabil sub presiunea unor grupuri de interese, însă nu au reglementat producerea acestor băuturi. Producerea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decat berea şi vinul, este reglementată prin Ordimul comun nr. 766/1594/675 emise de Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 918/29.12.2009. Prin acest ordin s-au aprobat normele tehnice privind fabricarea, natura şi calitatea materiilor prime, ambalarea, etichetarea şi comercializarea băuturilor alcoolice fermentate nedistilate, altele decat berea şi vinul. De menţionat că aceste băuturi sunt aceleaşi cu BFL-urile, însă Ministerul Agriculturii şi Ministerul Finanţelor folosesc termeni diferiţi pentru acelaşi produs, întreţinand o stare de confuzie. Pe langă faptul că specialiştii din viticultură spun că reglementările nu sunt suficiente pentru a comercializa în bune condiţii BFL, Ordinul 766 nici măcar nu poate sancţiona încălcarea sa. Acesta stipulează că nerespectarea prevederilor sale se sancţionează, potrivit OG 42/1995, privind producţia de produse alimentare destinate comercializării. Acest act normativ a fost însă abrogat prin Legea 19/2011, adoptată în timpul fostei guvernări, ceea ce face imposibilă aplicarea de sancţiuni în cazul în care se încalcă normele de producere a BFL-urilor.
BFL-urile pot fi sancţionate pentru .... etichetă
Faptul că parlamentarii, în frunte cu cei din Vrancea, s-au arătat interesaţi doar de reducerea accizelor, lăsand aproape fără niciun control BFL-urile, arată că interesele producătorilor acestor băuturi au fost mult mai “convingătoare” decat cele ale producătorilor de vin şi nimănui nu i-a păsat de soarta celui mai mari bazin viticol al ţării, Vrancea. “Comercializarea BFL-urilor se face fără niciun control. Totul se opreşte la etichetare, care este atributul Protecţiei Consumatorului. Am solicitat emiterea unui act normativ prin care această otravă să fie reglementată în piaţă. Sunt 1 milion de bolnavi de ciroză care pot cere despăgubiri pentru problemele pe care le au”, a declarat Costel Ichim, preşedintele Sindicatului Propact, într-o conferinţă de presă. La ora actuală, potrivit oficialilor de la Vamă, în Vrancea sunt doi producători autorizaţi de BFL-uri, dar care nu au produs în acest an, întrucat la buget nu s-a încasat niciun ban din accize. De asemenea, nici nu au fost alţi agenţi economici care au solicitat autorizarea pentru a produce BFL. Piaţa viticolă a început să respire din anul 2010, atunci cand Guvernul Boc, în goana după fonduri pentru buget, a decis să introducă o acciză pentru BFL-uri de 100 de euro/hl, ceea ce făcea nerentabilă fabricarea acestora. OUG 117/2010 a fost însă adoptată în vara acestui în Camera Deputaţilor cu o acciză de doar 10 euro/hl. Chiar dacă preşedintele Traian Băsescu a trimis legea la reexaminare, legea de aprobare a ordonanţei a ajuns fără probleme în Monitorul Oficial în forma agreată de actuala putere. (Mihai BOICU)
