Ultima oră

Un portughez își bate joc de istoria Vrancei

Romeo-Valentin MUSCĂ
23 nov 2017 4058 vizualizări

La un secol de la celebrarea Unirii de la 1 Decembrie 1918 și la un veac de la Războiul de Reîntregire, jurnalistul portughez Antonio Buscardini și-a bătut joc de istoria Vrancei într-un film montat dintr-un colaj de aberațiuni istorice și erori lingvistice impardonabile. De la datarea incorectă a începutului istoriei Țării Vrancei, la utilizarea eronată a noțiunilor de ”județ” și ”regiune”, la obnubilarea începutului poveștii vinurilor din Podgoria Putnei, până la prezentarea falsă a istoriei Bisericii din fostul județ Putna, totul este o maculatură. Bref, o prezentare ca o reclamă pentru occidentalii obosiți din cartierele muncitorești la o ”crăpelniță” cu ”bulz” într-o colonie bananieră, cu zbor lowcost, la sfârșit de săptămână. Niciun cuvânt despre catedralele de lemn ale Vrancei arhaice, nicio iotă despre ctitoria Domnească de la Mera – unica cetate medievală din sudul Moldovei încă în picioare.

TV5 Monde despre Vrancea

VIDEO preluat de pe canalul de youtube Consiliul Judetean Vrancea

 

 


 

Fantasmagorii despre Beciul Domnesc

 

Nicio vorbă despre domnitorul putnean Eustrație Dabija, care a făcut cunoscute vinurile din Podgoria Putnei, în capitala Moldovei, doar  aberații despre Beciul Domnesc al lui Mihai Sturza, atribuit eronat lui Ștefan cel Mare, preluând o informație falsă de pe site-ul Ministerului Inculturii. La Muzeul Vrancei există specialiști care l-ar fi putut sfătui pe jurnalistul de la Bruxelles să nu terfelească istoria județului în acest moment centenar. De cealaltă parte, istoria creștinismului putnean (vrâncean) nu începe la Brazi, iar județul numără nu o sută de biserici, cum greșit titrează, și pe materialul video, și pe textul de prezentare al emisiunii, ci peste 300 de lăcașe de cult, dintre care catedralele de lemn din Vrancea arhaică, din fosta Plasă Zăbrăuți și din fostul Ținut al Adjudului sunt singurele valori autentice ale evului mediu românesc pe aceste locuri. O simplă consultare a Bisericii locale sau a istoricilor de la Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei ar fi fost suficientă pentru dezmeticirea promotorilor acestei emisiuni patchwork, mai ales că timp de 8 ani, o dată pe lună, aceste inepții istorico-jurnalistice vor fi difuzate pe cunoscutul canal de televiziune TV5 Monde.

   

Prezentare într-o limbă de refugiat

 

Dincolo de aceste date frapează franceza de baltă a prezentatoarei care se adresează, în principiu, unui public educat, nu unei tabere de refugiați. Vor crede francezii că filmul este făcut de cerșetorii români din Paris. De aici numărul fabulos de vizitatori pe youtbe: 9461 din 8 februarie 2016 și până astăzi. Mai multe vizualizări are un articol din presa locală sau o postare pe Facebook, decât această plastografie! Cuvântul ”le judet” din prezentarea emisiunii nu există în dicționarele limbii franceze ca neologism, iar cuvântul ”region” se referă la o unitate teritorială mult mai mare, care nu are nimic de a face din punct de vedere administrativ și istoric cu județul. Cu alte cuvinte, publicul francofon nu va înțelege absolut nimic din mesaj, pentru că echivalentul francez al cuvântului ”județ” este ”departement”. Or, Vrancea nu este o regiune, nici „o provincie europeană”, ci echivalentul francez al unui departament.

 

Obrigada Antonio Buscardini!

 

Toate aceste erori trebuie iertate deoarece Antonio Buscardini nu este specialist, așa cum am sperat când am auzit de reportaj și am încercat să-l vizionăm. Din prezentarea sa pe Linkedln vedem că în 2015, data realizării filmului documentar, era proaspăt debutant în acest gen de reportaje fiind, atenție! primul său material. Adică a debutat cu stângul, dar nu l-a fluierat nimeni. Nu este vina lui că s-a trezit cu subiectul în poală. Partea proastă este că rămânem în spațiul virtual cu asemenea gogomănii lingvistice și absurdități istorice, ratăm încă o dată să prezentăm Vrancea cu părțile ei frumoase. Trebuie să le arătăm occidentalilor cu date fiabile și competență, istoria, cultura populară, arta tradițională, bisericile de lemn, aceste depozitare ale creativității și geniului popular valah. Nu filme de doi lei cu un vocabular zdrențăros și informații aiuristice. Dacă și tu, frate portughez de limbă și muzică de fado, îți bați joc de istoria noastră, ne imaginăm cum tratează austriecii de la OMV și PETROM istoria și cultura română. În concluzie, obrigado e adeus, cavaleiro Antonio Buscardini! Ne merităm soarta!  (Romeo-Valentin MUSCĂ)

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.