Simion Mehedinţi, geniul vrancean distins de nemţi cu “summa cum laude” în 1899
Cea de-a 23-a ediţie a “Zilelor Simion Mehedinţi” a strans la un loc circa 30 de iubitori ai operei lui Simion Mehedinţi u acum mai bine de 110 ani sovejeanul lua primea la Leipzig cea mai mare distincţie ce se acordă Doctorilor din toate domeniile
Circa 30 de profesori vranceni, bucureşteni, ieşeni, dar şi iubitori ai operei lui Simion Mehedinţi au participat sambătă la aniversarea a 145 de ani de la naşterea savantului sovejean, în cadrul celei de-a XXIII-a ediţii a “Zilelor Simion Mehedinţi”. Printre alţii au fost prezenţi profesorii Gheorghiţă Geană, Ion. Gr. Cherciu, Valeriu Anghel, Alexandru Chisacof, Constantin Macarie, Nicolae Damian, Răzvan Theo Chirac, jurnalistul Radu Borcea şi bineînţeles Costică Neagu, cel mai împătimit admirator al operei lui Mehedinţi. Au fost prezentate mai multe lucrări şi publicaţii lansate în cursul acestui an, precum Buletinul Asociaţiei Personalului Didactic “Simion Mehedinţi”, “Primii Paşi, Primele Certitudini”, volum ce curpinde primele două lucrări publicate de savantul sovejean, “Calendarul Oftului Roman pe anul 2013”, un volum umoristic al profesorului Ion Gr. Cherciu, respectiv “La noi”, foaie culturală şi de istorie locală sovejeană. “Deşi suntem la ediţia a 23-a a «Zilelor Simion Mehedinţi» Buletinul anual al Asociaţiei este doar la numărul 17 şi asta pentru că ideea ne-a venit mai tarziu. La o şuetă am spus să realizăm un asemenea anuar în care să se găsească comunicări pe măsura celor care aveau loc la Salonul Literar Dragosleni, care a adus aici, în Vrancea, spuma poeziei şi literaturii romane şi aici mă gandesc numai la Nichita Stănescu, ca să nu mai amintesc şi de alţii. Este o publicaţie bine aşezată, care în acest număr 17 cuprinde un breviar al ediţiei manifestărilor de anul trecutşi comunicări semnate de prof. univ. dr. Gheorghiţă Geană, dr. teolog Romeo Valentin Muscă”, le-a spus invitaţilor profesorul Costică Neagu.
“Summa cum laude”, mai mult decat “magna cum laude”
Profesorul Neagu le-a amintit participanţilor că Simion Mehedinţi obţinea pentru lucrarea sa de doctorat, la finele secolului 19, calificativul “summa cum laude”, calificativ superior mai cunoscutului “magna cum laude”. Aceste distincţii se dau pentru tezele de doctorat care dovedesc calităţi deosebite de creativitate şi aduc contribuţii importante la dezvoltarea cunoaşterii în context internaţional, lucru ce arată dimensiunea de mare savant a lui Mehedinţi. “Adevărata vocaţie a lui Simion Mehedinţi, creatorul a două ştiinţe -geografia şi ethnosul, a fost cea de dascăl. Cand intraţi în Casa Corpului Didactic o să vedeţi un citat din Mehedinţti care spune că «unitatea de măsură a valorii relative a statelor şi poparelor este educaţia». Lucrarea «Primii paşi, primele certitudini» conţine primele două lucrări publicate de Mehedinţi. Despre inducţia cartografică, a doua lucrare din cele două înglobate în volum, este teza de doctorat susţinută în Germania, la Leipzig, şi ar fi o primă traducere completă. Am fost curios să văd şi eu pentu ce Mehedinţi a primit pentru această teză de doctorat de doar 60 de pagini acest calificativ «summa cum laude» deci nu «magna cum laude». Mehedinţi îşi formase o gandire geografică, pentru el Terra era casa genului uman şi pierdutul ethnos trebuia să fie o istorie a dezvoltării umane”, a mai spus Costigă Neagu.
Geniul lui Cargiale, dus mai departe de Ion Cherciu
Profesorul focşănean Ion Gr. Cherciu şi-a prezentat cateva lucrări, fiind aplaudat la scenă deschisă pentru volumul “Calendarul oftului roman pe anul 2013”. Calendarul… este cumva parte dintr-o suită de materiale ce mai cuprinde şi Tipologia umană în nuvelele şi romanul lui Nicolae Filimon. Lucrarea poate fi citită şi în varianta Caragiale privind personajul care îşi schimbă poziţia şi atitudinea în funcţie de viaţa politică, le-a spus Cherciu invitaţilor. Profesorul vrancean spune că s-a ocupat de genuri şi specii publicistice din presa romanească a sfarşitului de veac 19 şi că a acordat o atenţie sporită revistei întemeiate de Caragiale – Moftul Romanesc, publicaţie considerată încă cea mai bună revistă de umor a ţării. “Fiindcă în 1902 Caragiale a editat «Calendarul moftului roman» şi avand în vedere că în 2013 s-a împlinit o sumă de ani (111 ani n.r.), avand în vedere ce vremuri trăim şi noi astăzi, am făcut un mic joc de paronomie şi am numit cartea mea «Calendarul oftului roman». Desigur că întotdeauna omul a oftat, dar nu m-a intersat să fac un studiu ştiinţific al oftului, m-a interesat să aflu de ce oftează romanii astăzi. Am luat ca model opera lui Caragiale în ceea ce priveşte construcţia, nu în cea ce priveşte abordările”, a mai spus Ion. Gr. Cherciu. Au urmat o serie de comunicări ştiinţifice interesante, între care s-a remarcat cea despre “Istorie şi toponimie la Soveja” a profesorului sovejean Gheorghiţă Geană, de la Universitatea Bucureşti. Profesorul a dezvăluit că la reorganizarea administrativă a ţării din 1968 comuniştii au dorit să schimbe numele comunei Soveja, aceasta fiind singura din judeţ care nu are în componenţă şi un sat cu acelaşi nume. Iar numele a rămas aşa graţie unei scrisori bine argumentate. “Le-am cerut să nu sfideze memoria colectivă şi numele a rămas aşa”, a spus cunoscutul profesor. La final invitaţii au mers în satul copilăriei lui Mehedinţi, acolo unde s-a organizat şi o pomenire la mormant. De precizat că invitata specială a evenimentului a fost doamna Simona Mehedinţi, nepoata savantului, cea care ne-a declarat că, deşi nu mai are rude în judeţul nostru, aici se simte mereu acasă. Întamplător sau nu, puzderia de scriitori vranceni care scriu cărţi pe bandă rulantă n-a fost prezentă la acest aproape singular eveniment cultural vrancean de calibru. (S. TUDOSE)
