O sută douăzeci de ani de la inaugurarea Gării Odobeşti
Pe 22 septembrie 1893 Odobeştiul păşea în epoca modernă. Pentru prima dată o locomotivă cu vagoane mixte intra în Gara Odobeşti, unde o mulţime de podgoreni în frunte cu primarul, preoţii, învăţătorii şi curioşii veniţi din satele din jur au întâmpinat constructorii şi oficialităţile judeţului Putna. Lua naştere prima reţea de cale ferată între Focşani şi Odobeşti şi se puneau bazele extinderii căii ferate pe Valea Milcovului şi pe Valea Putnei. Pentru un secol, calea ferată Focşani – Odobeşti a fost principala axă pentru transportul strugurilor, vinului, lemnului, dar şi pentru transportul persoanelor. Deschiderea căii ferate Focşani – Odobeşti a dus la un adevărat boom economic pentru localitate, nemaiîntâlnit în istoria oraşului. La jumătate de secol de la căderea comerţului cu vin în 1859 prin plecarea negustostorilor cazaclii, comerţul cu vin renaşte, datorită facilităţilor oferite de calea ferată. După Al II-lea Război Mondial cantitatea mărfurilor transportate pe calea ferată a crescut, nu şi traficul de călători, întrucât au fost înfiinţate curse directe cu autobuzele. În 1994 transportul de călători a luat sfârşit, continuând pentru încă un deceniu transportul de mărfuri. Desfiinţarea unităţilor economice create în timpul regimului comunist, a Combinatului de vinificaţie, a fabricilor de cărămidă şi conserve şi a unităţii de exploatare a lemnului au pus capăt transportului pe calea ferată, iar linia a fost de curând dezafectată. Mai mult, Gara din Odobeşti a fost scoasă la vânzare de Fisc în 2007. Faptul că imobilul este monument istoric a făcut ca acesta să nu poată fi vândut, graţie şi intervenţiei de ultim moment a Direcţiei pentru Cultură. Dacă ar fi fost vândută, astăzi am fi avut la Odobeşti doar amintirile localnicilor despre acest imobil care a fost clădirea reprezentativă a oraşului pentru un secol.
Elie Radu, părintele arhitecturii ferovoare româneşti
Gara din Odobeşti este opera părintelui arhitecturii ferovoare româneşti - Elie Radu (1853-1931), de departe cel mai mare arhitect şi constructor de căi ferate din România. După jumătate de secol de imitaţii şi tatonări, în care arhitecţii nu au avut încredere în valorile româneşti şi au proiectat gări, copiind imobile din occident, Elie Radu a avut curajul să proiecteze gări inspirate din valorile arhitectonice româneşti, creind stilul românesc în domeniul arhitecturii feroviare. Că a fost vorba de o mică gară de provincie cum este cea de la Odobeşti sau gara unei localităţi importante ori veritabilul Palat Regal de la Curtea de Argeş, clădirile proiectate de Elie Radu se disting de toate creaţiile de dinaintea sa. Gările proiectate de Elie Radu au preluat elementele originale româneşti, motive tradiţionale din diferite zone etnografice şi au adus în contemporaneitate linii arhitectonice uitate de vreme, de unde şi originalitatea creaţiilor sale. Gările proiectate de Elie Radu sunt brand-ul arhitecturii feroviare româneşti, aşa cum construcţiile proiectate de arh. Ion Mincu sunt actul de naştere al stilului neoromânesc in arhitectura imobiliară. Dacă superba Gară din Focşani a fost demolată cu dinamita pentru a construi o gară «europeană», adăpost pentru boschetari, care seamănă mai mult a depozit de materiale de construcţii, Gara din Odobeşti a rezistat şi oferă celor care păşesc prin oraş o fărâmă din patrimoniul feroviar românesc. (Valentin MUSCĂ)
FOTO: Gara Odobeşti la început de secol XX, rampă de export pentru vinurile Podgoriei