Regionalizarea începe cu ANAF
Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor vor fuziona cu ANAF, în interiorul căreia se înfiinţează o Direcţie Generală Antifraudă care să combată evaziunea fiscală, prin inspectorii antifraudă. Totodată, comanda inspectorilor fiscali din teritoriu se mută de la nivel judeţean în 8 direcţii regionale, ceea ce ar duce la "reducerea cu până la 30% a funcţiilor de conducere" din ANAF, arată Ministerul Finanţelor într-un document justificativ aflat astăzi pe masa Guvernului în şedinţa în care se va decide înfiinţarrea noii mega-structuri fiscale.
Totul va funcţiona în subordinea lui Gelu - Ştefan Diaconu, un apropiat al vicepremierului Daniel Chiţoiu, căruia i-a fost şi secretar de stat la Ministerul Economiei. Potrivit ordonanţei şefului ANAF, cu rang de secretar de stat, numit în funcţie de premier, i se vor subordona trei vicepreşedinţi cu rang de subsecretar de stat.
"Astăzi aprobăm şi reorganizarea ANAF-ului ca toate semnele astea bune de investiţii să se simtă şi în încasările bugetare.", a arătat premierul Victor Ponta la începutul şedinţei, adăugând că "măsurile de restructurare readicală a ANAF" vor fi luate "pe baza consultanţei Băncii Mondiale".
Ce va face noul inspector antifraudă
Noua ANAF ar urma să rezulte în urma unei ordonanţe de urgenţă. În proiectul avansat Guvernului de Ministerul de Finanţe se arată că, în urma fuziunii Autorităţii Naţionale a Vămilor şi a Gărzii Financiare cu ANAF, va rezulta o instituţie nouă în care personalul va fi fie redisrecţionat spre domenii deficitare - antifraudă, inspecţie fiscală, IT, juridic -, fie va fi eliberat din funcţie dacă "nu corespunde din punct de vedere profesional şi al integrităţii".
Noua structură antifraudă care va funcţiona în interiorul ANAF va reuni atribuţii atât de la Fisc, cât şi de la ANV şi de la Garda Financiară. Prin "crearea unui mecanism unic de control care să înlăture paralelismele, aşa cum apare Direcţia Antifraudă în nota de fundamentare a OUG, se va urmări dacă legile din domeniul fiscal sunt respectate, pentru a preveni şi combate diverse ilegalităţi, dar se va şi participa la "acţiuni de depistare şi combatere a activităţilor care generează evaziune şi fraudă fiscală". Direcţia generală antifraudă va avea 8 servicii regionale în directă coordonare de la centru.
Înfiinţarea acesteia a fost justificată anterior de Pontaa cu argumentul că "e nevoie de o structură care să nu mai stea toată ziua să controleze pe buticul din colţ şi firma care îşi plăteşte impozitele, ci să meargă ţintit acolo unde avem probleme de evaziune fiscală: accize, combustibil, legume-fructe şi alte produse".
În interiorul noului ANAF, Direcţia Generală a Vămilor va fi autonomă, iar Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, care colectează în prezent 50% din veniturile ANAF, va funcţiona la acelaşi nivel cu direcţiile regionale şi va avea personalitate juridică.
Punctele slabe ale ANAF. Câţi directori mici şi mari are Fiscul
Noul Fisc, incluzând ANV şi GF, va opera cu 8 direcţii regionale, spre deosebire de 42 de direcţii judeţene, ca în prezent. Astfel, Direcţiile locale şi judeţene se păstrează, dar fiindu-le retrase atribuţiile de suport şi calitatea de ordonator terţiar de credite , planificarea, coordonarea şi controlul pentru a fi transferate spre regiune. În acest fel, "numărul funcţiilor de conducere se va reduce considerabil", arată Ministerul Finanţelor în nota de fundamentare a OUG.
În prezent, numărul angajaţilor în funcţiile suport de la nivelul întregului aparat al DGFP-urilor este de 4.372, în ANV de 772, iar la GF, de 150. În acelaşi timp, numărul de personal este insuficient în inspecţie, IT şi la departamentele juridice. Jumătate din angajaţii ANAF se află în birourile judeţene şi 43% în cele operaţionale.
Printre punctele slabe ale ANAF, aşa cum susţine Ministerul Finanţelor, se numără, în acest moment modul de organizare şi distribuţia ineficientă a personalului. În prezent, Fiscul are câte o direcţie în fiecare judeţ condusă de director executiv, cu alte 215 administraţii ale finanţelor publice asociate fiecăreia din cele 42 de instituţii intermediare. Toare structurile includ funcţii de directori executivi adjuncţi, şefi de administraţii, şefi de administraţii adjuncţi
Personalul din teritoriu nu este proporţional cu numărul de contribuabili administraţi sau cu veniturile realizate. Din această cauză, Municipiul Bucureşti şi o serie de judeţe cu un potenţial economic ridicat şi un mare număr de contribuabili au structuri de administrare fiscală relativ reduse, în timp ce în judeţe mai mici şi cu mai puţini contribuabili personalul este supradimensionat.
PROIECTUL DE ORDONANŢĂ DE REORGANIZARE A ANAF
NOTA DE FUNDAMENTARE A MINISTERULUI FINANŢELOR
