Ultima oră

Aberaţia CAS-ului agricol: ţăranii plătesc dublu pentru că nu i-a anunţat nimeni

Viticultorii şi nu numai sunt revoltaţi de plata contribuţiei la sănătate: unii plătesc de două ori, contribuţii la TVA şi amortizarea investiţiei.Neanunţarea datornicilor de către banca sanitară a dus la dublarea obligaţiilor de plată, încă din anul 2009.Deocamdată, autorităţile judeţene nu au obţinut niciun rezultat concret în anularea sau măcar scăderea acestor datorii, chiar dacă au mers cu jalba-n proţap la ANAF.Printre cei peste 6.000 de vranceni afectaţi sunt şi mulţi primari din podgorii

O legislaţie prost făcută şi prost aplicată a dus acum la “descoperirea” după doi ani a 6.068 de restanţieri la sănătate pentru că au obţinut venituri agricole în perioada 2009 - 2011. Pentru că nicio instituţie nu i-a anunţat, sumele s-au dublat, iar viticultorii ar trebui să plătească chiar şi de două ori la fondul de Sănătate. Şefii locali ai Finanţelor şi Casei de Asigurări de Sănătate au mers ieri la ANAF, pentru a cere măcar anularea majorărilor şi penalităţilor, dar nu au obţinut un rezultat concret. Printre datornici se numără toţi primarii din podgorii, care obţin venituri şi din viticultură.
Plata contribuţiei la Sănătate pentru agricultorii care au obţinut venituri în perioada anilor 2009 – 2011 scoate la iveală situaţii cel puţin ciudate, cum doar în ţara noastră se pot întampla. Direcţia de Finanţe trebuie acum să recupereze 8 milioane de lei de la 6.068 de persoane din judeţ. Cele mai multe dintre acestea au obţinut venituri din viticultură, Vrancea fiind cel mai mare bazin viticol al ţării. Printre cei afectaţi sunt chiar mulţi primari din podgorii, care spun că legea a dus la situaţii aberante, cum ar fi impozitarea de două ori. Oamenii sunt nemulţumiţi în primul şi în primul rand că această contribuţie laSănătate se calculează la întreg venitul obţinut şi nu se scad cheltuielile făcute. Concret, dacă un viticultor obţine 100 de milioane de lei, contribuţia i se calculează la această sumă, chiar dacă el rămane în mană cu 20 de milioane lei în afară de cheltuieli. “Problema este în felul următor: această contribuţie ar trebui să calculeze la manoperă, nu la venitul brut. Or, venitul brut înseamnă manoperă, plus materiale, plus servicii. Statul vine, face totalul şi pune impozit de 5,5%. În plus, materialele şi serviciile au TVA de 24%, ceea ce înseamnă se impozitează TVA. Faptul că se impozitează TVA este strigător la cer, nu ai cum să pui impozit la impozit”, a declarat Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorii.

 

Cum se plăteşte CAS de două ori
 

Viticultorii au ajuns şi în situaţia să plătească contribuţii la sănătate de două ori. “Sunt persoane care au înregistate terenurile pe numele lor şi au vandut către PFA pentru a fi în regulă. Acum, odată plăteşte pe persoană fizică şi după aceea pe PFA. Nu cumva e dublă taxare? Avem asemenea cazuri în localitate”, a declarat primarul din Jariştea, Cătălin Toma. Şi cei cu antrepozite de vinificaţie s-au trezit puşi în asemenea situaţie, întrucat au viile pe numele lor. Cum foarte mulţi au investit în reconversia şi modernizarea lor, plata contribuţiei la Sănătate este o lovitură destul de grea, întrucat li se impozitează şi amortizarea investiţiei făcute. Pentru că datoriile au caţiva ani vechime, s-a ajuns chiar şi dublarea obligaţiilor de plată. Organele fiscale au trecut la emiterea deciziilor de impunere, în condiţiile în care pană acum persoanele vizate nu au avut habar că au ceva de plată. Or, Codul de Procedură Fiscală stabileşte că trebuie şi îndeplintă şi o procedură de înştiinţare, înainte de a trece la aplicarea de majorări şi penalităţi. “Stabilirea din oficiu a obligaţiilor fiscale nu se poate face înaintea unui termen de 15 zile de la înştiinţarea contribuabilului privind depăşirea termenului legal de depunere a declaraţiei fiscale”, se arată la art. 83, alin.4 din Codul de Procedură Fiscală. Situaţia este destul de încurcată, pentru că în 2012 aceste obligaţii au trecut la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi nu au mai fost probleme cand fiecare a ştiut ce are de făcut. Guvernul a stabilit în vara anului trecut că unităţile de procesare care achiziţionează produse agricole, inclusiv struguri, trebuie să reţină 5,5% din suma totală. Unii procesatori de struguri din Vrancea au achitat ei aceste obligaţii pentru a-i atrage pe viticultori.

 

Primarii viticultori, buni de plată
 

Printre cei cu restanţe la sănătate se numără şi primarii localităţilor din podgorii. Primarul Boloteştiului, Ştefan Sîchin, lucrează 15 hectare de viţă de vie, iar acum trebuie să plătească 4.500 de lei. “Sunt în jur de 120 de persoane cu datorii, iar sumele variează între 2 milioane lei vechi şi 200 milioane lei vechi. Cei din urmă sunt persoane cu suprafeţe mari, care au predat strugurii la centrele de vinificaţie. Greşeala mare este că nu ni s-a spus nimic de la Casa de Asigurări. Noi nu spunem că nu trebuie să plătim, dar de unde să ştie Lelea Safta? Dacă primea o hartie acasă, o citea un nepot, un vecin şi îi spunea că trebuie să plătească. Am înţeles de la contabilitate că sumele s-au dublat din cauza majorărilor şi penalităţilor”, a declarat Ştefan Sîchin. Primarul din Ţifeşti, Gabriel Postolache, spune că sunt persoane care sunt puse la plată pentru că au vrut să facă o faptă bună. “Au fost persoane care vroiau să cumpere pe documente şi atunci au fost persoane care au vandut producţia pe carnetul de viticultor al altor producători, care au vrut să-i ajute. Cineva a vandut 3 – 4 tone de struguri, dar este înregistrat cu 50 – 60 de tone pentru că a dat carnetul de viticultor şi altora, ca să poată vinde”, a declarat Gabriel Postolache. La Jariştea este situaţia cea mai grea, întrucat viile au fost distruse în mare parte de grindină. “Suma totală de plată la nivel de comună este de 1,4 miliarde lei vechi şi sunt circa 300 de persoane cu datorii, de pană la 100 de milioane lei vechi. Sunt oameni care au făcut cărăuşie pentru varstnici şi acum apare numele lor în documente. Totul a plecat de la o comunicare proastă între autoritatea locală, Guvern şi autoritatea judeţeană”, a afirmat primarul Cătălin Toma.
 

Copaci şi Ciorici s-au întalnit cu vicepreşedintele ANAF
 

Mihai Copaci, preşedintele director general al Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Vrancea, şi Eugen Ciorici, directorul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice, s-au întalnit marţi cu Mihail Constantin, vicepreşedinte la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pentru a discuta pe tema agricultorilor datori la Sănătate. „Nu este firesc să se calculeze la veniturile încasate atata vreme cat pentru producţia respectivă au fost făcute cheltuieli, care nu se iau în consideraţie. De asemenea, atata vreme cat şi în Legea 95/2006 se precizează care sunt categoriile de persoane care contribuie la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, iar veniturile din activităţi agricole sunt supuse contribuţiei la fond, singura modalitate de sprijin ar fi anularea penalităţilor”, a precizat Mihai Copaci. De asemenea, a fost transmisă şi informarea realizată de primarul din Gugeşti, Vasile Vatră, preşedintele Asociaţiei Comunelor şi primarul din Jariştea, Cătălin Toma. Aceasta conţine o serie de propuneri precum „scutirea de la plata accesoriilor (dobanzi şi penalităţi de întarziere). Întrucat în unele situaţii, nivelul sumelor reprezentand accesorii depăşeşte nivelul debitului principal, în condiţiile achitării debitului principal într-un anumit termen, contribuabilul să fie scutit de la plata dobanzilor şi penalităţilor de întarziere aferente. Modificarea termenului de la care se datorează obligaţiile fiscale accesorii. Conform Codului de procedură fiscală, dobanzile, în cuantum de 0,04% din suma datorată, se calculează pentru fiecare zi de întarziere, începand cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi pană la data stingerii sumei datorate inclusiv, iar nivelul penalităţii de întarziere se stabileşte astfel: dacă stingerea se realizează în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datorează şi nu se calculează penalităţi de întarziere pentru obligaţiile fiscale stinse; dacă stingerea se realizează în următoarele 60 de zile, nivelul penalităţii de întarziere este de 5% din obligaţiile fiscale principale stinse; după împlinirea termenului prevăzut la lit. b, nivelul penalităţii de întarziere este de 15% din obligaţiile fiscale principale rămase nestinse. Penalitatea de întarziere nu înlătură obligaţia de plată a dobanzilor. Prin excepţie de la prevederile de mai sus, propunem ca termenul de calcul al obligaţiilor fiscale accesorii să curgă de la data comunicării deciziei, şi nu de la termenele menţionale mai sus”, se arată în petiţie.
 

Restrangerea ariei contribuabililor
 

Membrii Asociaţiei Comunelor filiala Vrancea mai solicită „restrangerea ariei contribuabilor care au obligaţia plăţii contribuţiei la Sănătate pentru veniturile obţinute din agricultură. Persoanele fizice care obţin venituri de altă natură (de ex.: salarii, pensii, indemnizaţii de şomaj, venituri din profesii liberale sau activităţi independente), să nu mai achite contribuţia la Sănătate şi pentru veniturile din agricultură sau persoanele fizice pentru care singurul venit îl reprezintă cel din exploatarea şi valorificarea produselor agricole să nu mai datoreze contribuţia pentru acest venit. Menţionăm că din evidenţa fiscală cu privire la persoanele care au obţinut venituri din agricultură în perioada 2009 – 2011, rezultă că majoritatea sunt în varstă, fiindu-le practic imposibilă deplasarea la instituţiile la care trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile fiscale”. Oficialii ANAF au luat act de problema vrancenilor, iar situaţia urmează să fie analizată atat la nivelul Ministerului de Finanţe, cat şi de oficialii de la CNAS şi Ministerul Sănătăţii. Problema datoriilor la Sănătate a fost ridicată de fermieri şi anul trecut, însă nici parlamentarii sesizaţi şi nici prefectul judeţului nu au făcut nici un demers pentru a-i ajuta. (R. MANOLACHE, M. BOICU)

Atenţie!!! Citiţi în ataşament lista contribuabililor care au fost scoşi datori la fondul de Sănătate, în urma înştiinţării colective făcute de Casa de Asigurări Sociale de Sănătate.

 

 

---

Fisiere atasate

• 2013.05.30___INSTIINTARI_VENIT_AGRICOL_209720333.xls