La Mulți Ani, italienilor din Vrancea!
Astăzi este Ziua Națională a Italiei, țara de care ne leagă o istorie mai veche de două mii de ani. Dacă din punct de vedere politic, România modernă s-a născut cu sprijinul Franței, de unde și bonjourismul generației pașoptiste, francofonia, francofilia etc, din punct de vedere istoric, nici un popor din Europa nu este mai aproape de România, decât poporul italian. Biblia etnogenezei poporului român este Columna lui Traian, iar primele cuvinte ale copilăriei le spunem în limba vorbită acum 2 mii de ani pe colinele Romei. Nu există o apropiere lingvistică mai mare între două limbi ca aceea dintre limba română și dialectele italice din zonele cele mai puțin dezvoltate ale Italiei, acolo unde se păstrează încă formele rudimentare ale limbii născută din latina populară. Pentru noi, vrâncenii, emigranții italieni au fost cei care au clădit România modernă, într-o perioadă în care în Țările Române nu fuseseră fondate școlile de poduri și șosele, nici Universitățile. Emigranții italieni au fost cei care au ridicat primele clădiri importante din târgurile de pe Milcov și tot ei au lucrat la amenajarea căilor ferate și a primelor aducțiuni de apă, iar a doua generație de italieni născuți la Focșani au dus limba română în sălile de teatru, scoțând-o din cazanii și ceasloave. Un italian a cărui casă memorială a fost transformată acum câțiva ani în pizzerie a construit primul pod peste Dunăre, la Cernavodă, iar studenții Politehnicii din Zurich veneau la sfârșitul sec. XIX să-l admire. Este vorba despre celebrul Anghel Saligny! De Ziua Națională a Italiei ar trebui să arborăm drapelul acestei țări în semn de respect și să aducem mulțumiri unei comunități prin care cultura și civilizația Apuseană au pătruns printre colibele noastre acum 2 secole. Sau, măcar să ducem o lumânare la căpătâiul italienilor care odihnesc în cimitirul catolic din Cimitirul Nordic pentru că prin munca acelor familii plecate din Peninsula Italiei s-a pus în Focșani macadamul pe străzi, au fost construite primele clădiri cu etaj, a apărut primul teatru și prima biserică romano-catolică. În Vrancea însă, respectul pentru cei de ieri nu există, iar cinstirea memoriei celor plecați este doar subiect de glumă. Este Ziua Italiei, țara de care ne leagă amintirile războaielor dintre Traian și Decebal, povestea lupoaicei care i-a hrănit pe Remus și Romulus și a lupului de pe drapelul dacilor. Nu în ultimul rând este și țara care după 1989 ne-a primit toți șomerii după ce Platforma industrială din Sud s-a închis și a apărut generația ”italienilor”, pe care toți comercianții focșăneni îi așteaptau vara ca pe o mană cerească. La Mulți Ani, Italia și comunității italienilor din Vrancea! (Valentin MUSCĂ)