Noul Cod de Procedură Civilă pe înţelesul tuturor
Noul Cod de Procedură Civilă a intrat în vigoare vineri, 15 februarie, şi a adus câteva schimbări majore în privinţa modului în care se desfăşoară procesele civile. Nu toate prevederile din noul cod au intrat în vigoare, o parte dintre ele fiind amânate la propunerea Ministerului Justiţiei. Una din prevederile care se aplică este aceea că judecătorii vor stabili de la începutul procesului data la care vor pronunţa o decizie.
O altă prevedere spune că autoturismele supuse executătii silit pot fi ”reţinute” în trafic, insă specialiştii consultaţi de gândul spune că acesta nu se va aplica prea rapid.Majoritatea proceselor urmează să se deruleze în doar două faze - fond şi apel, spre deosebire de până acum când procesele se judecau în trei faze, ultima fiind recursul.
Una din cele mai importante prevederi ale Codului de Procedură Civilă este estimarea duratei procesului. Mai precis judecătorul va trebui să estimeze o dată la care ar uma sa pronunţe o decizie. Astfel Art. 238 prevede următoarele: ”(1) La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părţilor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere. (2) Pentru motive temeinice, ascultând părţile, judecătorul va putea reconsidera durata prevazută la alin. 1”
Judecătorul Liviu Zidaru de la Tribunalul Bucureşti, care a făcut parte din comisia de elaborare a legii de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură Civilă, a explicat pentru gândul că estimarea dutarei proceselor va fi făcută de judecători pe baza propriei experienţe.
”Ca judecător cam ştii cât durează un proces pe o anumită speţă şi în baza documentelor poţi să faci o estimare care oricum poate fi ulterior rectificată. Aspectul pozitiv este că părţile sunt informate că procesul durează cam trei luni si că nu poate fi lălăit, ei având poate impresia că durează mai mult”, a explicat Liviu Zidaru
Pentru ce se poate depune plângere prentru tergiversarea procesului
O altă prevedere importantă din Noul Cod de Procedură Cvilă este şi posibilitatea justiţiabilului simplu de a depune o plângere în cazul în care crede că procesul său este tergiversat fără motiv. Această procedură este prevăzută la articolul 522 din noul cod.
”Art. 522. - (1) Oricare dintre părti, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca aceasta situaţie să fie înlăturată.”
Potrivit acestei prevederi, plângerea pentru tergiversare este judecată în primă fază de judecătorul care deliberează în dosarul civil. Dacă plângerea este respinsă, atunci cel care a depus plângerea poate face recurs, care va fi judecat de un alt complet.
”Plângerea de tergiversare se depune pentru motive concrete. Spre exemplu un expert nu a depus la dosar o expertiză în termenul prevăzut fără a avea vreo motivaţie. Sau se poate depune plângere pentru tergiversare dacă judecătorul nu şi-a motivat hotărârea în termen de 20 de zile”, a explicat judecătorul Liviu Zidaru
Maşinile ar putea fi ”rechiziţionate” în trafic
Noul Cod de Procedură Civilă mai prevede şi că un autovehicul suspus sechestrării în urma unei proceduri de executare silită poate fi oprit în trafic de poliţiştii de la Poliţia Rutieră.
”Organul de poliţie rutieră va putea opri în trafic autovehiculul sechestrat şi va proceda la ridicarea certificatului de înmatriculare, a cărţii de identitate, punând în vedere conducatorului autovehiculului că bunul este sechestrat şi să se prezinte într-un termen rezonabil la executorul judecătoresc. Totodată va anunţa, de îndată, executorul judecătoresc care a aplicat măsura prevăzuta la alin. ”, se menţionează în Noul Cod de Procedură Civilă.
Avocata Roxana Vlăsceanu a declarat pentru gândul că, în principiu, maşinile ar putea fi sechestrate chiar în trafic dar că în acest moment nu există o metodologie clară. ”În principiu, autovehiculele ar putea fi sechestrate în trafic de poliţisti, dar nu este clar până în acest moment cum se va întâmpla asta. Până în acest moment din ce ştiu nu există o metodologie clară care să prevadă cum se va proceda”, a declarat avocata Roxana Vlăsceanu
Pe de altă parte, judecătorul Liviu Zidaru susţine că prevederea sus menţionată nu este una catostrafală şi că Poliţia Rutieră nu va ”sta la pândă pentru a prinde maşinile supuse executării silite”. Judecătorul a explicat că prevedere privind maşinile a fost introdusă în lege pentru că în procedurile de executare silită pentru datorii maşinile sunt bunurile care pot fi valorificate cel mai rapid.
În orice caz, acestă prevedere se va aplica numai la cererile de executare silită depuse după data de 15 februarie. Astfel că vom afla abia peste câteva luni dacă Poliţia va rechiziţiona maşinile supuse executării silite chiar în trafic.
”Probabil dacă în cadrul unui control de rutină agentul ar şti că bunul acela (maşina n.red) este urmărit nu văd motiv pentru care nu ar interveni. Probabil că legea asta a dorit să lămurească nu că o să facă Poliţia Rutieră pânde pe maşinile oamenilor executaţi silit”, a explicat Liviu Zidaru
Pentru ca acestă prevedere să funcţioneze presupune că Poliţia Rutieră să aibă o bază de date cu maşinile sechestrate în urma unei proceduri de executare silită. Avocata Roxana Vlăsceanu susţine că există şi o problemă logistică. ”Nu este clar ce se întâmplă dacă un poliţist opreşte două trei maşini supuse executării. Ce s-ar întâmpla cu ele? Rămân aşa pe marginea drumului”, explică Vlăsceanu
Medierea - soluţie pentru degrevarea instanţelor
Noul Cod prevede că judecătorul poate recomanda părţilor să soluţioneze conflictul civil prin mediere. Mai exact, dacă avem un proces de partaj, soţii pot împărţi bunurile amiabil prin intermediul unui mediator. Potrivit legii, mediatorul consemnează înţelegerea care apoi este înscrisă în încheierea judecătorească.
Pot fi rezolvate prin mediere neînţelegerile dintre soţi privitoare la continuarea căsătoriei, partajul de bunuri comune, exerciţiul drepturilor părinteşti, stabilirea domiciliului copiilor, contribuţia părţilor la întreţinerea copiilor sau orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturile de care ei pot dispune potrivit legii.
Odată cu noul Cod de procedură civilă intră în vigoare şi prevederea legată de participarea la şedinţa de informare obligatorie cu privire la avantajele medierii în materie civilă. Prin dispoziţiile Legii 115/2012 s-a instituit obligativitatea informării cu privire la mediere pentru fiecare persoană (fizică sau juridică) care îşi propune deschiderea unui proces judiciar în anumite domenii expres prevăzute de lege. Aceeaşi obligativitate este prevăzută şi pentru părţile care se află deja cu o cauză pe rolul instanţelor de judecată.
”Eu mă tem ca prin acestă prevedere medierea să nu se transforme într-o formalitate, adică părţile se duc şi iau un certificat că au fost la mediator şi se întorc în inatanţă astfel încât nu se produce un proces de mediere şi tot intanţa rămâne să rezolve problema”, spune judecătorul Zidaru
Citeşte întreg articolul pe www.gandul.info
