Ultima oră

(VIDEO cu dirijorul neamt!!!) Orchestra Unirea din Focşani-victoria unei pasiuni

Silvia Vrînceanu Nichita
23 ian 2013 8192 vizualizări
Puţine oraşe de talia Focşaniului se pot mandri cu o orchestră de cameră, dar şi cu o sală de concerte cu o acustică atat de specială cum este cea a Ateneului Pastia.Dar mai presus de toate, puţini se pot lăuda că au în oraş un ansamblu condus de un dirijor german, şcolit la Frankfurt.Infiinţată în 2009, Orchestra Unirea continuă tradiţia muzicii simfonice la Focşani, întreruptă brusc de comunişti în urmă cu 50 de ani, cand Filarmonica de Stat Unirea a fost mutată abuziv la Galaţi.Ziarul de Vrancea vă spune povestea celor două orchestre Unirea, una începută de evrei după 1945, a cărei tradiţie a fost reluată, iată, după patru decenii de un muzician german, primul venit în Romania după război

Zilele trecute s-au împlinit 50 de ani de la desfiinţarea Filarmonicii de Stat Unirea din Focşani, de care îşiamintesc cu nostalgie cei mai în varstă dintre concetăţenii noştri. Ultimul concert a avut loc pe 12 ianuarie 1963, sub bagheta dirijorului Al. Şumski, de la Filarmonica din Timişoara. Invitatul serii a fost cunoscutul violoncelist Radu Aldulescu. Între alte lucrări impuse de comunişti, sala a aplaudat Simfonia I a lui Bethoven, după cum consemna ultimul articol de presă dedicat filarmonicii. După acest concert au urmat 40 de ani de tăcere. Cu complicitatea unor politruci ai partidului unic, Galaţiul, care era atunci capitala regiunii, a “furat” pur şi simplu filarmonica Focşaniului. Au plecat “în interes de serviciu” nu doar instrumentele, dirijorul şi mare parte din instrumentişti, ci şi biblioteca, partiturile, arhiva şi chiar cortina sălii de spectacole. Constantin Dăscălescu, cel care avea să devină prim-ministru al Romaniei din 1982 pană în 1989, era la acea vreme secretar al regiunii Galaţi şi s-a ocupat personal de transferul dirijorului Silviu Zavulovici pe o funcţie mai mare în oraşul de la Dunăre. Chiar şi după jumătate de secol, vrancenii nu pot uita tristeţea care i-a cuprins atunci şi blamează încă decizia care a privat Focşaniul de sunetul muzicii culte.

După 46 de ani, un mic grup de iubitori de muzică bună a reînfiinţat Orchestra Unirea, ansamblu instrumental care a reluat timid activitatea concertistică profesionistă în Focşani. A fost o muncă susţinută pentru că publicul iubitor de muzică clasică era mult rarefiat. În 2009, cand noua orchestră a susţinut primul concert, nu se ştia cand va fi următorul. Ansamblul a devenit în nici 4 ani un model de liberă initiativă culturală, care lucrează în spiritul european al comunicării culturale prin muzică. Vorbim astăzi aici despre o mică istorie a unei lumi care nu beneficiază de lumina reflectoarelor. Dar se bucură de minunatul sunet al muzicii.


La început a fost pasiunea

Nimic nu este mai plăcut decât să încerci să faci cunoscut lumii eforturile unor oameni care, undeva, într-un colţ din ţară din Uniunea Europeană, reuşesc împreună să reînvie o tradiţie. Iar poveştile frumoase fac ca omul să viseze. Să rezoneze cu frumosul, să se încarce cu aspiratii înalte si să devină om al cetăţii. În afară de cultură de vârf, legată intim de ceea ce înseamnă elita a unei naţiuni, mai există si poveştile de succes, făcute de oameni care au darul de a aduce alţi oameni lângă cultură. Puţini şi-ar închipui că Focşaniul ar putea avea o viată culturală vibrantă. Căci Focsaniul aparţine mai degrabă României profunde, rurale. Deşi este la mai puţin de 200 km de capitala ţării, oraşul este mai legat de rural decât de urban. Sub pretextul industrializării, anii comunismului au amestecat  forţat aceste lumi, distrugându-le identitatea culturală. Se ştie că, în anii de după război, Focşanii erau un oraş moldav de câmpie, unde exista o puternică componentă identitară de origine evreiască. O mare parte a intelectualităţii cât şi a ceea ce numim astăzi clasa de mijloc erau evrei. Războiul, precum şi instaurarea comunismului au însemnat suferinţe pentru toţi.Şi, totuşi, o mărturie emoţionantă a profesorului Jack Gheber, astăzi cetăţean israelian, revenit pe plaiurile natale cu scopul de a arăta copiilor săi locul de unde îşi trag obârşia, arată cum cultura a reuşit să unească o comunitate diversă:
"Acţiunea se petrece în anii de după 1944, când toată lumea se bucura de terminarea războiului şi de noile timpuri ce aveau să vină. Astfel, mulţi tineri şi bătrâni şi-au amintit că au în casă un instrument muzical pe care - din cauza războiului - nu l-au mai folosit. Aceşti amatori de muzică bună se întruneau de două ori pe săptămână la Ateneul Pastia şi cântau. Putem aminti pe dirijorul nostru maior Prisacaru, pe domnul farmacist Dranga, pe domnul maior Saica, pe domnul Madjearu şi mulţi alţii care cântau alături de liceenii Butnaru, Weissman, subsemnatul, etc. Perseverenţa şi seriozitatea lor le-a fost recunoscută: Ministerul Culturii i-a recunoscut ca Orchestră semi-simfonică a oraşului şi au functionat ca atare un număr de ani dar... Oraşul Galaţi, capitala de regiune, nu putea să sufere că Focşaniul, capitală de raion, avea o orchestră simfonică şi ei nu aveau. Nimic mai simplu: i-a mutat la Galaţi pe cei care au vrut sau au putut să se mute, astfel că zilele orchestrei noastre au luat sfârsit. Ca focşănean, nu le pot uita şi ierta gălăţenilor că ne-au luat orchestra care - cine ştie - ar fi putut să funcţioneze şi azi, aici, în oraşul nostru", relevă Prof. Jack Gheber, dimensiunea atât de caldă si umană a muzicii simfonice din Focşaniul de după război.

Directorul Ateneului Popular, Valentin Gheorghiţă, spune că Filarmonica Unirea era unica instituţie de concerte a oraşului, care aducea prestigiu Focşaniului. “Din nefericire, urmare a procesului de regionalizare a Romaniei din perioada anilor 1950, autorităţile Regiunii Galaţi au decis, în mod nejustificat, desfiinţarea filarmonicii. Ulterior, pană în 1994, nici o altă instituţie culturală profesionistă nu a mai fost înfiinţată în judeţ”, spune Gheorghiţă, care este şi managerul actualei orchestre.


Şi pasiunea i-a unit din nou


După patru decenii, timid, o formă de simfonism îşi face din nou apariţia tot sub cupola Ateneului Pastia. Aici publicul este introdus în lumea muzicii camerale. Au loc recitaluri în formaţii de 2-8 muzicieni dintre cei mai cunoscuţi, după care muzicologul Ion Dobrinescu informează publicul despre aspecte ale creaţiilor supuse atenţiei, prezintă elemente de istorie a muzicii, descrie instrumenţia. În 26 aprilie 2009, după 46 de ani, are loc sala Teatrului Pastia concertul de gală ce marchează actul de renaştere al Orchestrei “Unirea”. Directorul Ateneului spune că Orchestra „UNIREA” a fost înfiinţată prin proiectul cultural Rinascimento Musici, finanţat de Ministerul Culturii. “Practic, am început în 2008, cand ne-am gandit să refacem acest spaţiu cultural existent în Focşani. Şi pentru că Administraţia Fondului Cultural Naţional lansase licitaţia de proiecte am scris acest proiect care a primit finanţare. Am avut o microstagiune cu nume importante ale muzicii clasice romaneşti. În 2009 am rescris acest proiect, “Rinascimento Musici - seconda volta”. Aşa s-au obţinut banii pentru cinci concerte şi, cu ajutorul sponsorilor, am editat şi primul CD. Între timp Dumnezeu a vrut ca eu şi Vincent Grüger să ne întalnim şi de aici a început povestea noii orchestre. Anii 2010 şi 2011 au fost mai grei. Am apelat la sponsori şi la public. Am vandut bilete chiar şi la 50 de lei, din poartă în poartă, de la om la om. Oamenii ne-au înţeles demersul şi în acest fel am reuşit să facem cam 5-6 concerte pe an”, ne-a spus Valentin Gheorghiţă. Ca semn al recunoaşterii performanţei interpretative, orchestra a concertat în aula Bibliotecii Universitare din Iaşi, la invitaţia Centrului Cultural German, dar şi la Galaţi. Departe de a fi la fel de completă ca cea de după război, Orchestra actuală este compusă din artişti vrânceni, studenţi de la universităţile de muzică din Iaşi şi Bucureşti şi de la Filarmonicile din Bacău, Iaşi şi Bucureşti. Repertoriul muzical este divers şi din ce în ce mai complex.


Ce nu se vede din Focşani, străluceşte de la Tivoli


Numai după ce autorităţile din Tivoli, oraş italian înfrătit cu Focşaniul, au elogiat în cei mai înalţi termeni prestaţia muzicală a orchestrei, oficialităţile oraşului Focşani au început să acorde un buget pentru acest proiect. Până atunci rolul esenţial a revenit Ateneului, dar şi comunităţii care a asigurat prin sponsorizări resursele derulării acestei activităţi. Unul dintre oamenii “de suflet” ai orchestrei este doctorul Gh. Duţescu. “În cinstea înfrăţirii am susţinut atunci un scurt concert, foarte apreciat de invitaţii din Italia şi Franţa, iar după succesul acestuia am primit o subvenţie remarcabilă din partea Primăriei care ne permite să facem cam un concert pe lună, ceea ce ne-a adus o anumită stabilitate”, ne-a spus dirijorul Vincent Grüger. Trebuie spus că Tivoli, vechi oraş de la poalele Romei, nu se poate mandri cu o orchestră simfonică.


Cine este dirijorul german al orchestrei

Germanul Vincent Grüger a refăcut drumul invers al integrării europene, fiind din 2009 dirijorul permenent al Orchestrei Unirea Cine ar fi crezut în anii 40 ai secolului trecut că dirijorul orchestrei din Focşani, proiect pus pe picioare de caţiva instrumentişti evrei, ar putea fi un muzicolog german? Ei bine, unul dintre puţinii muzicieni germani care s-au mutat în România după război coordonează orchestra Unirea încă de la înfiinţare. Cu siguranţă nu l-aţi recunoaşte dacă l-aţi întalni pe stradă, întrucat orchestra a fost prea puţin popularizată în ziarele şi televiziunile locale. Dirijor şi compozitor, Vincent Grüger s-a născut în 1962 la Wuppertal într-o familie de muzicieni. A studiat compoziţia, pianul şi cornul  la Universităţile de Muzică din Essen şi Frankfurt pe Main. Din 1997 lucrează predominant în România. A colaborat la operele din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara cu cântăreţi şi instrumentişti precum Felicia Filip, Marin Cazacu sau Hector Lopez. A predat la Braşov, a dirijat la Teatrul Muzical din Galaţi, iar din din 2009 este dirijorul permanent al Orchestrei "Unirea". Colegii săi spun că Vincent combină în mod eficient “latinitatea muzicienilor români cu tenacitatea germană”. Anul trecut a compus o piesă specială pentru orchestra sa, adaptată minunatei săli a Ateneului, un omagiu adus cornului, “instrumentul muzical primordial”.


“Cultura costă iar banii trebuie să vină de undeva”


Sigur vă întrebaţi cum a ajuns germanul Grüger la Focşani. S-a întalnit printr-o fericită întamplare cu cu Valentin Gheorghiţă, care i-a propus să refacă orchestra. “Căutam un loc în Muntenia, nu prea departe de Bucureşti”, spune el. Pe cand dirija la Galaţi îi picase în mană o partitură care avea ştampila Filarmonii din Focşani. Ştia că aici nu o va lua de la zero. Spune că nu a fost deloc uşor, însă şi-a dat seama că a venit într-un oraş unde locuitorii ştiu să răsplătească efortul pe care îl fac în promovarea artei sunetelor. “A fost foarte greu pentru noi la început. Sigur, am avut cele patru concerte sprijinite de Ministerul Culturii, dar a urmat o perioadă de criză în care cei din Ateneu, şi mai ales dl Gheorghiţă, s-au zbătut foarte mult să primim sponsorizări, pentru că orchestra, din păcate, costă ceva. Cultura în general costă şi aici nu suntem în SUA, unde un bilet la concert costă de la 80 pană la 200 de dolari. Iar banii trebuie să vină de undeva”, spune Grüger. Din 2009, cand au susţinut prima reprezentaţie, stângăciile s-au corectat, însă membrii orchestrei îşi doresc să aibă mai mult timp pentru a lucra împreună înainte de concerte. “Din cauza banilor suntem obligaţi să lucrăm puţin. Ceea ce fac alte filarmonici în patru zile noi facem practic în jumătate din timp. Din acest motiv trebuie să invităm muzicieni foarte buni. De exemplu, noul nostru concertmaestro este Cristian Balaş, de la Opera din Bucureşti”, spune Vincent Grüger.

Discriminarea unui neamţ

În 2013, Vincent Grüger spune despre el că este cetăţean european, cu drepturi clar stabilite, dar în anii 2000, cand încerca să se adapteze vieţii din Romania, era doar un “emigrant german”, despre care funcţionarii nu ştiau ce caută în Estul Europei. Romanii doar visau atunci la dreptul la liberă circulaţie şi dreptul de stabilire în alte ţări ale Uniunii. Acordarea permisului de muncă dar şi vizele ce trebuiau reînoite la fiecare trei luni au fost o adevărată aventură pentru muzicianul german înainte de integrarea ţării noastre în UE. În 2004, pe cand era dirijor al Teatrului “Nae Leonard” din Galaţi, Vincent Grüger s-a adresat Centrului Naţional de Echivalare şi Recunoaştere a Diplomelor (CNRD) din Ministerul Educaţiei pentru recunoaşterea diplomei de bacalaureat şi a celei de muzician licenţiat. CNRD i-a recunoscut doar diploma de studii medii dar nu i-a eliberat şi atestatul pentru studiile superioare, fără a-i comunica şi motivul refuzului. Din acest motiv, începand cu 1 februarie 2004, Vincent Grüger a fost încadrat într-o treaptă inferioară de salariazare, după cum se arată în interpelarea depusă la Camera Deputaţilor de către Eberhard-Wolfgang Wittstock, parlamentar al Minorităţii Germane. Ministrul Alexandru Athanasiu, cel care ocupa portofoliul Educaţiei şi Cercetării, i-a transmis dirijorului că studiile nu-i pot fi echivalate din pricina imcompatibilităţii între sistemele educaţionale din Romania şi Germania, motiv pentru care lui Vincent Grüger i s-a recomandat să-şi continue studiile pentru a-şi echivala diploma. “Învăţămant superior profesional de tip neuniversitar nu există în Romania”, susţinea ministrul Atanasiul în răspunsul trimis deputatului german. Vincent Grüger spune însă că oficialii romani s-au împotmolit la traducerea titulaturii universităţii Hochschule für Musik und Darstellende Kunst Frankfurt am Main. A fost nevoie de încă un şir de scrisori, memorii şi documente trimise la Parlamentul German şi chiar UNESCO pentru a demonstra că Universitatea de Muzică şi Arte din Frankfurt are acealasi statut ca orice universitate europeană de muzică şi nu este tocmai o şcoală postliceală sau un colegiu postliceal, după cum susţineau autorităţile noastre. “A fost foarte complicat şi dificil pentru mine în acea perioadă, aproximativ un an şi jumătate a durat, dar a trecut şi acum totul este diferit”, ne-a spus Vincent Gruger, cel care, aşa cum spuneam, a refăcut drumul invers al integrării europene. De precizat că nici la ora actuală nu există un sistem european de recunoaştere automată a diplomelor universitare, aceaste situaţi fiind gestionate de guvenul fiecărei ţări.

Focşănenii din orchestră


Liviu Topală (foto stinga), “omul care face de toate”, după cum spune dirijorul Grüger, este unul dintre pionii principali ai coagulării acestui proiect muzical în Focşani. Poate nu întamplător, unul dintre înaintaşii săi, fratele bunicului, Gheorghe Ridiche, a cantat la contrabas în vechea filarmonică. “Este bibliotecarul nostru, secretarul muzical, scrie programele, organizează şi cantă minunat la flaut”, spune dirijorul. La randul său, Liviu Topală spune că totul a apărut “dintr-o mare necesitate”. Din orchestră mai fac parte Alina Buliga (violă), profesoară la Liceul de Muzică, Sorin Georgescu (violă), angajat al Operei Naţionale din Bucureşti, şi Vasile Calmîş (clarinet). Originar din Chişinău, Vasile Calmîş a cantat cu Orchestra din Bacău şi s-a stabilit în oraşul nostru prin căsătoria cu profesoară de la Liceul de Muzică. Foarte curand, speră Vincent Grüger, orchestrei i se va alătura “nea Titi” Cheteanu”, un “tanăr pensionar”, prim-violoncelist la Filarmonica din Botoşani şi care se va muta cu familia la noi în oraş. În orchestră cantă de cate ori poate Dominic Nedelcu, născut în Focşani, de la Filarmonica George Enescu, care a călătorit pe toate meridianele lumii cantand la contrabas. A fost coleg de cameră în facultate cu Liviu Topală şi a spus pe loc “da” cand acesta i-a propus să se alăture grupului. “Nu mai am pe nimeni în Focşani, de aceea am un simţămant de “acasă” cand cant aici. Proiectul acesta este promiţător, e foarte frumos, e grozav”, spune Dominic Nedelcu, pe care l-am cunoscut la deja tradiţionalul concert de Crăciun. Din orchestră mai fac parte Andreea Blendea (vioară), născută în Focşani, membră a Filarmonicii “Moldova” din Iaşi, dar şi Marian şi Cristian Cucu, tată şi fiu, ambii la partida de trompete. ”I-am căutat prin ţară şi i-am găsit”, spune directorul de la Ateneu, adăugand că toţi instrumentiştii, titulari şi suplimenţi, au statut de colaboratori pentru moment.

Orchestra Unirea va susţine astăzi, 23 ianuarie 2013, de la ora 19.00, un concert dedicat aniversării a 154 de ani de la Unirea Principatelor Române, dar şi marcării prin muzică a 50 de ani de la desfiinţarea fostei filarmonici. Este omagiul adus de cei 35 de membri ai orchestrei înaintaşilor lor şi care arată victoria unei pasiuni în Focşani. Concertul este intitulat sugestiv “uniţi... în cuget şi-n simţiri”. Iată o ocazie de a vă arăta admiraţia şi bucuria pentru refacerea unui spaţiu cultural, cândva bine conturat în oraşul de pe Milcov.

 

* Extinderea stagiunii în oraşele învecinate şi organizarea unei microstagiuni în mediul rural;
* Organizara unei microstagiuni estivale în aer liber, după succesul concertului susţinut anul trecut în foişorul din grădina publică;
* Organizarea unor concerte speciale pentru pentru copii şi tineri;
* Organizarea unui concert comun cu Corul Pastorala de Paşte;
* Orchestra plănuieşte să completeze agenda culturală din judeţele vecine Brăila şi Buzău, care nu au filarmonici.

Ce-şi doresc “părinţii” Orchestrei Unirea


* Vincent Grüger (foto dreapta): “Să vină cat mai mulţi focşăneni la concertele noastre. Chiar dacă este lume în sală, tot timpul este spaţiu de mai mult”.
* Valentin Gheorghiţă: “Orchestra are nevoie de un public entuziast, care să vină cu bucurie la concerte.”
* Vincent Grüger: “Sper foarte mult să avem fondurile necesare pentru a asigura permanenţa orchestrei, mai ales că avem aici, în sala Ateneului, o foarte bună acustică. Credeţi-mă, multe oraşe nu au o astfel de sală!”.
*Valentin Gheorghiţă: “Fiecare orchestră are un sunet specific al ei pe care cei avizaţi îl recunosc. Vrem să ajungem la performanţa acea!“

Cine sunt “prietenii”orchestrei?

Valentin Gheorghiţă: “În primul rand publicul focşanănean, pană într-o sută de persoane care vin la fiecare concert. Avem şi trei firme care ne sprijină, Divori Prest, Nausica Mode şi Arosa, care au sponsorizat orchestra cu cat au putut pentru că au considerat că merită. În 2012, sensibilizată de prietenii de la Tivoli, şi Primăria a considertat că Orchestra merită finanţată, pentru că deja nu mai este un proiect al Ateneului, ci al Focşaniului.”

 

 

 

Filarmonica de Stat „UNIREA” Focşani (1947 – 1962) O mică istorie


Focşaniul este un oraş cu tradiţie muzicală avand în vedere că aici a funcţionat timp de 15 ani Filarmonica de Stat Unirea. A pornit din iniţiativa lui Silviu Zavulovici, compozitor şi dirijor, care în 1947 înfiinţează la Ateneul Popular o orchestră alcătuită din 25 – 30 instrumentişti, ce va purta denumirea de Orchestra Semisimfonică „Nicolae Bălcescu”, după numele Ateneului de la acea vreme. Cu timpul, orchestra alcătuieşte o stagiune permanentă de concerte. În anul 1950 primeşte o mică subvenţie de la Ministerul Culturii pentru plata instrumentiştilor. În 1953 datorită activităţii permanente a orchestrei, o comisie a Ministerului Culturii atestă acest ansamblu instrumental ca filarmonică de rangul III, devenind astfel Filarmonica de Stat „UNIREA” Focşani. În următorii ani Filarmonica devine o instituţie publică de concerte şi începe să primescă în mod regulat fonduri de la Primăria oraşului Focşani. În 1957 după terminarea procesului de renovare la Teatrul „Mr. Gh. Pastia”, Filarmonica se mută în această clădire. Activitatea instituţiei este apreciată din ce în ce mai mult încât nume importante ale scenei muzicale româneşti susţin recitaluri în compania Filarmonicii „UNIREA”. Dintre aceştia sunt prezenţi în stagiunile Filarmonicii artişti precum: Ion Voicu, Ion Dacian, Nicolae Herlea, David Ohanessian, Petre Ştefănescu Goangă, Dan Iordăchescu, Arta Florescu, Ştefan Ruha, Radu Aldulescu, Valentin Gheorghiu.

Ca o recunoaştere a prestigiului acestei instituţii, în anul 1958 Filarmonica este invitată pe scena Festivalului „George Enescu”, unde acompaniază unul din laureaţii concursului de interpretare. Cum era la „modă” în acea vreme, artişti din U.R.S.S., Republica Polonă, Republica Democrată Germană, susţin recitaluri la Focşani. Din nefericire, în 1962 Sfatul Popular al Regiunii Galaţi, decide desfiinţarea Filarmonicii şi mutarea acesteia în capitala regiunii, Galaţi. Astfel, majoritatea instrumentiştilor împreună cu directorul Filarmonicii, dirijorul şi compozitorul Silviu Zavulovici, sunt transferaţi la Galaţi. În locul acestei instituţii, la începutul anului 1963, Sfatul Popular Orăşenesc decide înfiinţarea Casei Orăşeneşti de Cultură care îl va avea director pe unul dintre violoniştii fostei filarmonici, Liviu Braica. Abia în anul 1994 se reînfiinţează Ateneul care din 2003 capătă statut de centru cultural şi rulează, cu preponderenţă, activităţi în domeniul artelor spectacolului, după cum se arată într-un istoric întocmit de managerul Valentin Gheorghiţă.
In fotografiile de sus apar o parte dintre membrii Filarmonicii de Stat Unirea Focşani, fotografiaţi la statuia din faţa fostului Tribunal

Orchestra de Cameră UNIREA - Componenţă 2012


Dirijor - Vincent GRUGER   
Manager – Valentin GHEORGHIŢĂ
Vioara I
Cristian BALAŞ – concertmaestru
Andrei ONOFREI
Alexandra DUMITRIU
Mădălina DASCĂLU
Remus MIHAI
Vioara II
Alexandru CRIŞAN
Alexandru TIMILIE
Daniela NIŢĂ
Andeea BLENDEA 
Viola
Iulian BOLOG
Manuela BUCIUMAŞ
Alina BULIGA
Sorin GEORGESCU
Violoncel
Titi CHETREANU
Emeric GHERCĂ
Contrabas
Dominic NEDELCU
Ciprian CĂRARE
Flaut
Liviu TOPALĂ
Augustin CRESNARU
Oboi
Valentin GHITA
Vladimir MIHAI
Clarinet
Vasile CALMÎŞ
Gil URZICEANU
Fagot
Mihai TIMOFTI
Cristian BUCIUMAŞ
Corn
Petrea GÎSCĂ
Victor ŢIGĂNUŞ
Trompetă
Marian CUCU
Cristian CUCU
Percuţie
Dan ASOFIEI
Sorin SOFIAN

Vă prezentăm mai jos un interviu video realizat cu pionii principali ai Orchestrei Unirea după concertul tradițional de Crăciun.


 


Avancronică de pe vremea comunismului: 20 % muzică; 80% partid

 

Avancronică muzicală


 “În cei 15 ani de la eliberare, viaţa muzicală din oraşul Focşani, ca şi în întreaga ţară, a cunoscut o mare înflorire. Filarmonica de Stat “Unirea” din localitate, creaţie a regimului democrat-popular, participă la marea sărbătoare printr-un concert festiv care va avea loc sambătă, 22 august, în sala Filarmonicii, concert dirijat de Silviu Zavulovici. În program figurează lucrări ale compozitorilor romani, lucrări care oglindesc pe de o parte viaţa de asuprire şi mizierie a poporului nostru înainte de 23 August 1944, iar pe de altă parte bucuria vieţii noi, hotărarea poporului de a-şi apăra dreptul la viaţă şi pace. În “Introducere şi Allegro festiv” a compozitorului Laurenţiu Profeta, sînt evocate atat amintiri dureroase ale ultimului război, cat şi viziunea optimistă a tineretului nostru, care obţine zi de zi noi succese în construirea socialismului. În poemul simfonic “Prăbuşirea Doftanei” de Alfred Mendelshon – Maestru Emerit al Artei, Laureat al Premiului de Stat, se oglindesc imagini ale vieţii de suferinţă şi speranţă ale luptătorilor comunişti deţinuţi în odioasa închisoare a regimului burghezo-moşieresc-Doftana. Închisoarea Doftana, devenită simbol al rezistenţei eroice a comuniştilor, adevărată universitate revoluţionară comunistă, care a călit cadre de cea mai înaltă valoare, a inspirat nenumăraţi muzicieni. Alfred Mendelsohn redă sugestiv acea atmosferă folosind o orchestraţie clară, în final sonorităţile orchestrei devenind tot mai ample, culminand prin intonarea imnului Uniunii Sovietice prin care compozitorul evocă eliberarea. Din lucrările compozitorului Paul Constantinescu – Maestru Emerit al Artei, Laureat al Premiului de Stat alături de dansul “Ciobănaşul”, orchestrat cu multă măestrie, întalnim “Uvertura Sportivă”, o lucrare plină de vigoare care redă atmosfera luminoasă a întrecerilor sportive tovărăşeşti, optimismul şi dinamismul ce caracterizează pe tinerii noştri sportivi. Concertul se încheie cu trei cantece de mase – “Steagul Partidului” de Matei Socor, “Măreţ pămant al Patriei iubite” de Ion Chirescu, “Artist al Poporului” şi “Cantec pentru 23 August” de Vasile Popovici, prezentate în colaborare cu corul intersindical dirijat de Hristache Anastasiu. Programul anunţat ne îndreptăţeşte să sperăm că vom asculta un concert simfonic valoros care va fi apreciat de ascultători (Teodor COMAN)

De la stînga la dreapta: Vincent Grüger, Liviu Topală, Valentin Gheorghiță și Dominic Nedelcu

Germanul Vincent Grüger si mexicanul Hector Lopez, doi muzicieni care lucrează în România din dragoste față de muzică și pentru femeile noastre frumoase.

 

Mai jos câteva "caiete program" ale vechii filarmonici UNIREA



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 6

Adaugă comentariu
Puiu Trofin, acum 2459 zile, 19 ore, 51 minute, 38 secunde
Felicitari Stimata Doamna pentru articolul documentat si calduros in sustinerea artei adevarate pe aceste meleaguri!
viorel iancu, acum 2460 zile, 10 ore, 46 minute, 7 secunde
Sanatate si Succes Orchestrei!
Silviu Voineagu, acum 2460 zile, 12 ore, 3 minute, 40 secunde
Nu sunt surprins ca D-nul Liviu Topala face parte din acest proiect devenit realitate. Felicitari din toata inima lui cat si tuturor membrilor orhestrei si sper ca in viitor sa va aud in unul din citeste integral
C. N. , acum 2460 zile, 18 ore, 26 minute, 25 secunde
Absolut superb si instructiv tot ceea ce se prezinta in acest documentar. Este instructiv pentru ca, iata, printr-un efort extraordinar, viata culturala a Focsaniului din perioada interbelica, a citeste integral
veber laurentiu, acum 2461 zile, 2 ore, 35 minute, 38 secunde
Multumesc dnei . NICHITA VRINCEANU -Frumos articol, amintiri frumoase. Felicitari documentaristului si nu numai. Am cunoscut bine acea perioada, am fost la multe concerte, am cunoscut personal citeste integral
Orchestra Unirea, acum 2461 zile, 7 ore, 44 minute, 27 secunde
Un articol deosebit de frumos, o poveste cu adevarat interesanta care m-a intors in timp si m-a facut sa visez, dar care ne aduce din nou, peste timp, in zilele noastre. Voi fi la concert asta-seara.
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.