Ion Creangă a venit la Focşani: Dănilă Prepeleac, fata moşului şi omul leneş, expuşi la Festival
Standurile destinate meşterilor populari la Festivalul Bachus 2012 sunt puţine şi se amestecă cu cele pline de tot felul de nimicuri de o calitate şi o estetică îndoielnice. Dacă treceţi pe la “festivalul balci” în căutare de ceva tradiţional, autentic, lucrat manual o să vă atragă atenţia caţiva vranceni, dar şi oameni de prin alte judeţe. Unul din standurile care reuşesc să se facă remarcate este al familiei Ionela şi Costi Lungu din Humuleşti, humuleştenii avand expuse pe masă figurine lucrate în lut care reprezintă personajele din poveştile scriitorului Ion Creangă. Fie că e vorba de omul leneş, fata moşului, Dănilă Prepeleac, tuşa Mărioara, moş Nichifor coţcariul ca să enumerăm doar cateva figuri din pitoreasca lume a lui Creangă, toate sunt realizate cu măiestrie şi te transportă înapoi în timp, pană în copilărie. De asemenea, tot în acelaşi stand mai sunt expuse şi cateva toiage, realizate după cateva săptămăni de trudă.
Costi Lungu, inginer de meserie, dar foarte pasionat de artizanat încă de cand era mic, lucrează diferite obiecte tradiţionale, însă cel mai mult este atras de toiage, baltage şi bate. “Pasiunea o am din copilărie şi, cu toate că nu am avut niciodată treabă cu stana, îmi place să fac toiage, bate. Toiagele le-am adus mai mult pentru a le expune. Acestea au personalitatea lor, nu le-aş vinde. Percep bata ca pe o bucată din baci”, ne-a spus Costi Lungu, preşedintele al Asociaţiei Meşterilor Populari din Ţinutul Neamţ. Acesta ne-a mai spus că astfel de produse se vand cel mai bine în Bucureşti şi că în mod deosebit îi place să lucreze în lemn de corn.
FOTO: Costi Lungu face toiage de care se sprijineau bacii în Vrancea arhaică
Totodată, ne-a prezentat şi lucrările soţiei. “Figurinele sunt realizate de soţia mea şi reprezintă lumea lui Creangă, cu toate personajele poveştilor lui. Mergem cu ele în toată ţara, iar cand ajungem în străinătate acestea sunt percepute ca fiind figuri caricaturizate ale romanilor de odinioară”, a mai adăugat meşterul. Costi susţine că lupta cu produsele de slabă calitate este dusă în permanenţă, dar că preţul mai ieftin la produsele neautentice face ca balanţa să încline în favorea kitsch-ului. O fugurină cu Dănilă Prepeleac costă 25 de lei, ceea ce nu e foarte mult.
Vestimentaţia de odinioară ar putea redeveni populară
FOTO: Maria Lazăr de la Nistoreşti vinde o trăistuţă cu 40 de lei
La cele cateva standuri amintite am găsit-o şi pe Maria Lazăr din Nisotoreşti, care la 63 de ani învaţă tinerele vlăstare cum se coase, cum se ţese, care sunt componentele portului naţional. Ca şi la ceilalţi meşteri de la festival vanzările nu sunt de natură să genereze un profit mulţumitor, dar oamenii vor pe cat posibil ca tradiţiile să nu se piardă. “Am la şcoală cam 15 copii de pană în clasa a opta cu care mă văd de trei ori pe săptămană pentru a-i învăţa să lucreze manual, să realizeze şi ei haine aşa cum se purta candva. La vanzare am trăistuţe la 40 de lei, păretare la 100 lei metrul. Un brau costă şi el 40 lei. Toate articolele sunt vopsite cu plante, vopseaua ţinand mult mai mult decat cea din comerţ”, ne-a spus meştera populară Maria Lazăr.
Femeia e conştientă că de cele mai multe ori hainele şi articolele pe care le lucrează ajung mai curand în muzee, dar spune că nu ar fi imposibil ca portul tradiţional să redevină la modă. “Ceea ce lucrăm noi ajunge de multe ori în muzee sau la diverse expoziţii, dar cred că la un moment dat portul nostru popular ar putea reveni la modă”, a mai spus Maria Lazăr. Bine ar fi ca standurile meşterilor populari să fie măcar vizitate pentru că papucii şi farfuriile pot fi achiziţionate şi în restul timpului, nu foarte departe de centru. În Piaţa Moldovei mai precis! (Sorin TUDOSE)
