Ultima oră

Lt. col. Stefan Balan:Am plins cind i-am condus pe ultimul drum pe camarazii italieni

Silvia Vrînceanu Nichita
2 aug 2006 2124 vizualizări
Ziarul de Vrancea publica astazi ultima parte a interviului pe care ni l-a acordat regretatul comandant al Batalionului 280 Infanterie Focsani in Irak u lt. col. Stefan Balan ne-a vorbit despre mindria de a fi militar al Armatei Romane, despre ajutorarea populatiei din provincia Dhi Qar, dar si despre terorismul din Irak

Reporter: Domnule lt. col. Balan, la finalul misiunii din Irak, ati vorbit cu comandantul Brigazii italiene Garibaldi despre pregatirea fortelor locale de securitate. De cit timpe nevoie ca armata si politia irakiana sa se descurce fara trupe externe?

Lt. col. Stefan Balan: In provincia Dhi Qar, zona in care ne desfasuram noi activitatea, consider ca este o problema de citeva luni, pina cind transferul va fi facut de catre aceste forte, dar asta nu inseamna ca misiunea fortelor Coalitiei se va incheia aici. Va mai exista un proces prin care fortele Coalitiei vor veghea modul in care fortele irakiene isi indeplinesc misiunea.

R: Ati pus accent foarte mult si pe ajutorarea populatiei irakiene. Cum ii vedeti pe irakieni dupa trei ani, dupa ce s-a schimbat regimul Saddam Hussein, dupa ce americanii au intervenit? Au capacitatea sa-si revina?

Lt. col. S.B.: Cred ca va fi un proces de lunga durata. Intotdeauna, cind am avut o intilnire cu liderii locali am incercat sa le impartasesc din experienta noastra, a romanilor, desi situatiile nu sint comparabile, dar ca proces trebuie sa treaca prin aceleasi perioade.

R: Intrebau de Romania?

Lt. col. S.B.: Sint foarte multi care stiu de Romania, inainte de 1989 au fost destui muncitori romani care au ridicat foarte multe din aceste sosele pe care circulam noi acum. Sint foarte multi chiar din consiliile locale care au studiat in Romania, sint doctori, ingineri, au diploma primita la universitatile din Romania.

R: Din punctul acesta de vedere cred ca v-au fost de folos.

Lt. col. S.B.: Permanent am exploatat aceasta componenta, in primul rind pentru a ne asigura noua securitatea. Poti rezolva problema doar daca ai sprijinul comunitatii locale. R: Ati avut situatii mai delicate cu civilii?

Lt. col. S.B: Da, am avut o situatie deosebita in anotimpul ploios, in lunile ianuarie si februarie, cind au fost inundatii, inclusiv aici, si am intervenit cu ceea ce am avut la dispozitie pentru a evacua persoanele ramase si care se aflau in pericol.

R: V-a ajutat experienta inundatiilor din Romania.

Lt. col. S.B: Exact, problemele sint oriunde, cu ce-am avut la dispozitie am reusit sa-i ajutam. Cel mai mult ne-am implicat pentru copii.

R: Ei sufera cel mai mult

Lt. col. S.B.: Da, asa este. Noi am avut un program major pe aceasta linie si am reusit sa utilam cu lucruri care nici in scolile din Romania nu gasesti, cu ghiozdane, cu tot ceea ce-i trebuie unui

copil sa mearga la scoala. Daca e ceva deosebit, chiar si daca un singur copil irakian este mai fericit astazi decit ieri pentru ca noi am fost prezenti aici, eu consider ca ne-am indeplinit misiunea.

R: Practic, armata romana a avut aici si o misiune sociala.

Lt. col. S.B: Ca toate fortele Coalitiei, noi respectam niste rezolutii ale Consiliului de Securitate al ONU si contribuim la mentinerea starii de securitate care sa permita revenirea Irakului la starea de normalitate.

R: Militarii romani au o imagine mult mai buna decit a americanilor, in rindul populatiei civile.

Lt. col. S.B: Da, avem aceasta imagine, este cladita pe munca militarilor.

R: E frumos sa te apleci asupra problemelor oamenilor.

Lt. col. S.B.: Toti incearca sa faca lucrul acesta, acum depinde cit interes este pentru a rezolva aceasta chestiune si cit de mult intelegi s-o faci.


"Am plins in Irak"


R: As vrea sa revenim la notiunea de sat, despre care vorbeati mai devreme, si sa-mi spuneti despre rolul Bisericii, a preotului militar care v-a insotit aici, alaturi de psiholog.

Lt. col. S.B: Nu sintem singura armata care are o astfel de componenta. Asta inseamna ca toata lumea a ajuns la concluzia ca un preot este necesar. Si intotdeauna daca ai sa gindesti pozitiv, atunci cind esti intr-o biserica, asta te va ajuta sa treci peste anumite lucruri. Au fost momente in care am simtit ca intr-

adevar oamenii au avut nevoie de sprijinul parintelui Ionel Vrinceanu. El a fost prezent la plecarea in orice misiune in afara bazei, face foarte mult pentru psihicul militarului, daca simte orice ajutor pe orice componenta ar fi ea, religioasa, psihologica sau de alta natura.

R: Cit de important este sa-ti invingi frica inaintea unor astfel de misiuni?

Lt. col. S.B.: Frica ai invins-o in momentul in care te gindesti sa pleci intr-o astfel de misiune. In legatura cu voluntariatul de care vorbeam, nu stiu cit poate fi de valabila aceasta formula atit timp cit 90% din personalul prezent in aceasta misiune face parte din Batalionul 280 Infanterie Focsani. Daca n-ar fi fost vorba de un voluntariat in adevaratul sens al cuvintului, ar fi insemnat ca in aceasta unitate ar fi fost mai multi militari din toata armata romana.

R: Ati vazut militarii plingind in aceste sase luni?

Lt. col. S.B.: In sufletul fiecaruia sint convins... Chiar si eu am plins atunci cind i-am condus pe ultimul drum pe camarazii italieni, pe Bogdan Hincu, caruia i-am sigilat sicriul. Asta inseamna ca suferi, inseamna ca ai reusit sa faci parte din acel sat, este foarte important.


"Sindromul dragostei de meserie"


R: S-a spus de multe ori ca trebuie sa dai spaga ca sa pleci in misiune externa ca soldat al Armatei Romane. E adevarat?

Lt. col. S.B: Cine a spus sa si demonstreze. E grav daca cineva gindeste in acesti termeni. Iar din ceea ce stiu eu despre modul in care s-a facut selectia, stiu ca nu exista astfel de situatii.

R: Nu exista batalii? Vrei sa te lupti ca sa pleci ...

Lt. col. S.B.: Asta inseamna ceva, 90% din personalul unitatii a fost cel putin intr-o misiune externa. Cineva vorbea de sindromul desertului intr-un ziar, poate putem vorbi de sindromul dragostei

de meserie, de ce nu?! Sint oameni care simt ca asta este menirea lor.

R: Cit conteaza sa fii mindru ca esti militar?

Lt. col. S.B.: Se simte asta, dar daca o sa veniti la urmatorul zbor o sa vedeti ca oamenii sint mindri cu ceea ce au facut aici. Si astazi ati participat la o festivitate de final la care am avut onoarea sa avem prezenti toti comandantii operationali din sudul Irakului. Azi a fost prezent aici inclusiv acel om care decide ceea ce se intimpla in partea de sud a Irakului. Si a tinut neaparat sa fie prezent, deoarece informatiile pe care le-a avut despre noi, despre modul in care ne-am facut misiunea, consider ca au fost cele normale. Este vorba despre comandantul Diviziei Engleze Multinationale de sud-est. Noi toti urmam un lant de comada aici, si asa cum indeplinim ordinele pe linie de comanda nationala trebuie sa le

indeplinim si pe cele de pe linie operationala.

R: Sinteti subordonati imediat Brigazii italiene?

Lt. col. S.B.: Da, si mai departe brigada italiana este subordonata Diviziei Engleze.

R: Si deasupra englezilor?

Lt. col. S.B: Deasupra este Forta multinationala cu sediul la Bagdad.


"Razboiul din Liban a ajuns in Irak"


R: Explicati pentru vrinceni citeva din particularitatile zonei in care Batalionul 280 Infanterie a actionat.

Lt. col. S.B.: Daca dorim sa analizam zona, sint doua elemente principale, populatia si relieful. Populatia este predominant siita, dar in acelasi timp in aceasta zona sint citeva triburi sunite care pe timpul regimului lui Saddam Husein au avut rol conducator in zona si acum au ramas fara privilegii. Daca nu au fost ciocniri interconfesioanle in aceasta zona nu inseamna ca nu au existat si tensiuni. Tensiunile exista, si aici este abilitatea atit a fortelor de securitate irakiene, care devin din ce in ce mai importante, a fortelor coalitiei, a noastra insine de a interveni doar atunci cind este absolut necesar... sau mai bine nu intervii, pentru ca este si o astfel de abordare a situatiei.

R: Putem vorbi de o repercutare a conflictului din Liban?

Lt. col. S.B.: Da, exista o influenta in zona vis-a-vis de acest conflict, probabil ca in toata lumea araba, si sint activate anumite actiuni care si-au manifestat sprijinul pentru Hezbollah in zona de resposabilitate a brigazii italiene si implicit a noastra.

R: Din ce zona provin teroristii insurgenti?

Lt. col. S.B: Aici lucrurile sint mai complicate. De la mercenari, ca tot s-a mai folosit acest termen vis-a-vis de militarii romani, si este total gresit, pentru ca sint anumite documente internationale care

stabilesc foarte clar ce inseamna mercenar. De la mercenari, vorbesc in sensul de a fi platiti pentru a face astfel de activitati, de la extremisti religiosi pina la fanatici sau chiar si nebuni, de ce nu,

care considera ca asa trebuie sa fie pentru a ajunge in rai.

R: Siitii au fost aspru persecutati de regimul Saddam.

Lt. col. S. B.: Da, in zona de sud au fost poate cel mai serios afectati.

R: Sinteti foarte aproape de Zigguratul din Ur, simbolul Mesopotamiei, leaganul vechii civilizatii.

Lt. col. S. B.: Pe care o sa il vizitez miine. Nu am fost pina acum acolo pentru ca nu am avut timp. Dar o sa-l vad impreuna cu dumneavoastra.

R: E incarcata de istorie zona dintre Tigru si Eufrat.

Lt. col. S. B.: E adevarat, si irakienii sint mindri de acest lucru, cum sintem si noi de anumite lucruri din trecutul nostru. Eu le spun ca astept clipa ca sa vin cu familia sa vizitez zigguratul. Asa ar trebui

abordata starea de normalitate. Cred ca va mai dura un timp.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.