Ultima oră

(Video!!!) Tradiţiile de Bobotează din munţii Vrancei, nepervertite de coatele şi nervii de la oraş

Ziarul de Vrancea
7 ian 2012 7640 vizualizări

Tinerii şi bătrînii din Prahuda, Paltin, au umplut ieri grădina bisericii pentru slujba la crucile de gheaţă de Bobotează u aici, în biserică, femeile asistă separate faţă de bărbaţi la slujbe şi nimeni nu-şi dă coate pentru apa sfinţită şi anafură u pentru alungarea spiritelor rele, vînătorii au tras focuri de armă de pe un deal din apropiere

Puţine mai sînt zonele care păstrează tradiţiile de Bobotează, aşa cum erau în vechime. Un astfel de loc este satul Prahuda, comuna Paltin, acolo unde ieri, de Botezul Domnului, toată suflarea din localitate a venit la biserica “Adormirii Maicii Domnului” pentru a asista la slujba religioasă, pentru a aprinde lumînări şi pentru a lua Aghiasma Mare şi anafura. Ineditul manifestării religioase l-a reprezentat slujba din curtea bisericii, la crucile de gheaţă - nouă la număr. Cea mai mare avea aproape doi metri şi a fost sculptată cu drujba de bărbaţii din sat. Sătenii se temeau că vremea călduroasă avea să le topească fragilele obiecte de artă. De altfel, ieri la prînz, din braţele crucilor picurau stropi de apă, transformînd cadrul într-unul cu mult mai impresionant, sub soarele ascuns printr-o perdea de nori gri. Biserica din Prahuda a fost unul din puţinele locuri din judeţ unde, în această iarnă cu temperaturi de toamnă s-au mai putut face crucile de gheaţă, menite a feri comunităţile de incendii. Şi la o biserică în Vidra, oamenii reuşiseră să facă nişte miniaturi din gheaţă, pentru a marca Boboteaza aşa cum se cuvine. În acest an însă, ceremonia care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă nu s-a încadrat în celebra zicere a “gerului Bobotezei”. La Prahuda, slujba a avut şi salve de foc, trase de vînătorii din sat pentru alungarea spiritelor rele. Cum spiritualitatea în aceste zile trebuie să ţină cont şi de legi, în speţă de regimul armelor şi muniţiilor, armele au fost descărcate undeva pe un deal, departe de aglomerarea de oameni, pentru a nu crea vreun accident nefericit. Localnicii se declarau mîndri de realizările lor, povestind că în anumite locuri de pe pîrîul Tojanului s-a format gheaţă numai bună pentru sculpturi. “Ce am făcut noi aici este ceva unic, cred că sîntem unici în zonă pentru ce am reuşit să facem. Am mers cu drujbe, cu topoare, am localizat zonele unde este îngheţul şi ne-am pus pe treabă. Apoi am cărat blocurile de gheaţă, le-am montat în faţa bisericii, le-am trasat cu creionul şi le-am tăiat cu drujba şi au ieşit aceste bijuterii”, ne-a spus Silviu Banu, localnic din satul Prahuda.


Fără îmbrînceli pentru cele sfinte


La slujba de ieri, curtea bisericii a fost plină atît de bunici cu părul cărunt şi degetele strîmbe de ani şi munci, dar şi de copii plini de energie, care, spre deosebire de cei de la oraş, care nu prea asistă la slujbele religioase, au stat pînă preotul i-a stropit cu aghiasmă, să le meargă bine la şcoală, după cum ne spuneau nişte băieţi. Tot cei mici s-au arătat interesaţi şi de împuşcăturile de pe deal. „Aici aşa era obiceiul, se trăgea cu arma să se îndepărteze lucrurile rele, aşa este obiceiul şi acum”, ne-a explicat şi Ionel Panţuş, un alt localnic din zonă. Dacă la oraş lumea se mai drăcuieşte pentru un pahar de apă sfinţită, uitînd de momentul pentru care vin în faţa Domnului, la ţară, fiecare îşi aşteaptă cuminte rîndul fără să dea din coate sau să dispere că nu mai prinde aghiasmă. „Punem în fîntînile de unde beau animalele apă, apoi pe terenuri pentru belşugul gospodăriei. Aşa am apucat tradiţia, stropim pămîntul, animalele, pomii ca să alungăm spiritele rele. Timp de opt zile luăm agheasma şi anafura”, ne-au spus şi bătrînii satului. Botezul Domnului este cea mai impresionantă manifestare religioasă desfăşurată în afara zidurilor bisericii şi momentul în care preotul sfinţeşte natura, refăcînd, la început de an, simbolic, armonia dintre creaţie şi Creator. Pe de altă parte, Botezul Domnului în rîul Iordan de către Ioan – fiul preotului Zaharia şi al Elisabetei - acum două milenii, a deschis calea activităţii pămînteşti a Celui născut din Fecioara Maria. (Iulia CREŢU, Aurelian IVAN)


Pe platforma web Tv a ZdV puteţi vedea şi un material video despre tradiţiile Bobotezei la Prahuda.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 13

Adaugă comentariu
Olarou C., acum 4482 zile, 14 ore, 24 minute, 6 secunde
Felicitari !!!
Nicu, acum 4484 zile, 19 ore, 13 minute, 42 secunde
Tot respectul si admiratia pentru parintele Ladaru Petrica si pentru satenii nostri
Mihaela, acum 4484 zile, 19 ore, 16 minute, 46 secunde
Felicitari enoriasilor din satul Prahuda si preotului Ladaru Petrica!
valy, acum 4485 zile, 6 ore, 4 minute, 22 secunde
Ce acoperis aveti acolo la biserica , nu am mai vazut asa ceva sunt oameni uniti acolo cinste voua felicitari ,dar am auzit ca sunt mai multe obiceiuri pe la voi pe la munte : valaritul ........
ion, acum 4485 zile, 14 ore, 29 minute, 16 secunde
mea placut foarte mult felicitari pentru enoriasi si preotului Petrica Ladaru
Lilian Ilie, acum 4485 zile, 15 ore, 49 minute, 57 secunde
Foarte bun si intersant articol! Felicitari Iulia Cretu si Aurelian Ivan!
Doru, acum 4485 zile, 19 ore, 34 minute, 3 secunde
Doar prin pastrarea traditiilor si a credintei ne simtim mai protejati de Dumnezeu! Tot respectul pentru initiativa preotului Ladaru!
Valentin, acum 4485 zile, 19 ore, 43 minute, 19 secunde
felicitari pentru initiativa parintelui Petrica Ladaru!
Nicoleta, acum 4485 zile, 19 ore, 48 minute, 20 secunde
Cinste tinerilor din Prahuda! Merita felicitari pentru efortul depus. Consider ca au alungat toate spiritele rele prin acele 9 cruci de gheata.
SILVIU, acum 4485 zile, 19 ore, 58 minute, 9 secunde
Domnilor,sunt pur si simplu uimit pentru ca in Romania mai sunt inca sate unde tinerii duc mai departe traditiile si obiceiurile mostenite de la stramosii nostrii. Pentru aceste impresionante citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.