ANCHETE:Daniel Morar: Sunt dosare in lucru care vizeaza marea coruptie. Nu pot sa va dau exemple, dar dosare sunt.
Procurorii DNA au in lucru si dosare de mare coruptie, nu doar dosare cu inspectori, ofiteri de polititie sau directori de banca, asa cum o arata comunicatele din ultimele luni, a declarat procurorul sef al Departmentului Anticoruptie, Daniel Morar, la Discutia de Luni, difuzata la HotNews.ro si RFI."Se lucreaza si pe dosare cu inspectori de nu stiu ce institutie, dar si pe dosare cu oameni cu functii politice", a declarat Morar. Intra in articol si vezi un interviu in varianta VIDEO, in care seful DNA explica de ce se lungesc procesele in Romania, ce solutii sunt sa se judece mai repede, cum sunt contestate interceptarile in instanta si ce spune despre cazurile Dan Diaconescu sau Monica Iacob Ridzi.
Vezi si sectiunea HotNews.ro Dosare de coruptie pentru a vedea de cand stau in instanta marile dosare, cu Nastase, Mihailescu, Mitrea, Ridzi, Mantog, Remes sau Copos.
CSM-ul n-a adus schimbari semnificative in ce priveste responsabilizarea magistratilor si accelerarea procedurilor de judecata. (...) Nu e posibil ca atunci cand ai probe sau date ca un magistrat obedient se angajeaza in fata unor oameni politici inculpati ulterior pentru fapte de coruptie sa aranjeze anumite dosare sa fie cercetat disciplinar si sa primeasca o sanctiune nesemnificativa, de 15% din salariu pe trei luni. E vorba de un magistrat din cazul Voicu, Cristian Jipa (n.r. judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie)
La unele e posibil, fapte comise prin 2005, sa ne apropiem de termenul de prescriptie. Mai ales ca nu s-a dat o solutie in prima instanta si mai avem doua grade de jurisdictie. (...) N-as vrea sa personalizez, dar dosarul Copos, da, e un dosar vechi, intr-adevar, si ca fapta, si ca stat pe rolul instantei.
Cele mai importante declaratii facute de Daniel Morar la Discutia de Luni
Avem o situatie paradoxala. Avem o hotarare judecatoreasca in dosarul favorizatorului in cazul Stramutati de lux, care merge ulterior in instanta, pe cand n-avem o solutie in primul dosar, care este mai vechi.
Daca ne uitam la statistici, aproximativ 20 de dosare din marile dosare de coruptie sunt in instanta de 3 sau de 4 ani. Alte 15 dosare sunt in instanta de mai mult de doi ani de zile. In nici unul dintre aceste dosare nu s-a pronuntat nici macar o hotarare, desi pe ansamblu, in majoritatea dosarelor de media coruptie, sau obisnuite, se pronunta chiar hotararea definitiva intr-un interval de trei ani, considerat rezonabil.
Exceptiile tin dosarul in loc. Una din piedici era exceptia de neconstitutionalitate, care suspenda automat dosarul. S-a rezolvat prin modificarea legii, care nu mai obliga la suspendare. Dar nu este suficient. De ce nu este suficient? Si fara ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate, dosarele tot stau pe rolul judecatorului de caz trei ani, sau trei ani si jumatate fara sa inceapa cercetarea judecatoreasca. Ce arata asta? Arata ca inculpatii sunt extrem de inventivi. Se vor ridica alte exeptii decat exceptia de neconstitutionalitate. Sunt o gramada de alte exceptii: exceptii de procedura. Ridica exceptia lipsei de aparare, exceptia lipsei unui interpret.
Solutia e una legislativa, insa in final solutia sta la judecator, la magistratul care trebuie sa dea o solutie. De ce spun asta? Putem sa facem cate modificari legislative vrem, intotdeauna se vor gasi exceptii care pot fi ridicate, intotdeauana inclupatii si avocatii lor vor avea interesul sa traga de timp si atunci depinde de judecator. De ce sunt anumite cauze judecate de anumiti judecatori intr-un termen rezonabil, cauze care nu sunt deloc mai grele decat altele, care stau patru ani de zile pe rolul unei instante fara macar sa inceapa cercetarea judecatoreasca.
CSM si autosesizarea. Judecatori care amana dosare. Eu cred ca judecatorul trebuie sa nu-i mai permita acelui inclulpat sa-si bata joc de un dosar. Eu stiu ca CSM a facut in anumite situatii verificari tocmai pe tergiversarea solutionarii dosarelor. Din punctul meu de vededere, CSM ar fi trebui sa se sesizeze din oficiu, adica erau niste analize si discutii din spatiul public si CSM-ul se sesizeaza de regula din oficiu cand li se pare ca s-ar fi putut comite o abatere disciplinara. (dosarul Arme de Vanatoare, Dosarul Loteria unde avem 3, 4 ani intarziere) Si in cazul asta cred ca trebuia sa se sesizeze, pot sa o faca si acuma, si sa verifice daca este sau nu intameiata acea tergiversare. Si sa ne spuna daca-i normal sa stea un dosar pe rolul unei instante fara sa inceapa cercetarea. CSM-ul este obligat sa se seizeze cand vede ca anumite termene sunt vadit nerezonabile, sa vada daca tergiversarea este justificata sau nu, si daca nu este justificata sa aplice sanctiuni disciplinare. Pentru ca aceasta este atitudinea pe care trebuie sa o ai fata de un magistrat care, in loc sa judece, amana continuu.
Cazul Jipa si 15% din salariu pe trei luni. Din punctul meu de vedere, CSM-ul n-a adus schimbari semnificative in ce priveste responsabilizarea magistratilor si accelerarea procedurilor de judecata. In contextul in care constati tergiversari, trebuie sa intervi si sa aplici sanctiuni daca e cazul. Am vazut mai multe actiuni de aparare a reputatiei magistratilor decat de sanctionarea lor. Nu e posibil ca, atunci cand ai probe sau date ca un magistrat obedient se angajeaza in fata unor oameni politici inclupati ulterior pentru fapte de coruptie sa aranjeze anumite dosare, sa fie cercetat disciplinar si sa primeasca o sanctiune nesemnificativa de 15% din salariu pe trei luni. E vorba de un magistrat din cazul Voicu, Cristian Jipa (n.r. judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie) .
Lansez o opinie ca simplu jurist. Raportat la ce au vazut procurorii de caz, aspectele pentru care a fost cercetat si sanctionat acest domn judecator ar fi reclamat alta pedeapsa. Aia este absolut nesemnficativa. Tai din salariul unui judecator 15% probabil cand nu vine la serviciu. Nu cand dansul cu incalcarea demnitatii unui magistrat se angajeaza in fata unor oameni politici, care cum am vazut acum sunt in arest, sa aranjeze dosare si scapa cu o banala sanctiune. Deci nu mi se pare ca in felul acesta CSM responsabilizeaza corpul magistratilor.
Nici principial nici legal nu mi se pare ca actualii membri CSM sa candideze la un nou mandat. Interpretarea dansilor ca au candidat inainte de a fi aceasta prevedere legala, ca au dreptul doar la un singur mandat, nu tine din punct de vedere legal. Adica ei erau intr-un mandat in curs, li se respecta mandatul de sase ani, a venit o lege care spune ca fiecare membru al CSM poate sa aiba un singur mandat. Mie mi se pare cat se poate de clar.
Prescriptia in dosarul Copos si noile Coduri. N-am facut o analiza, dar sunt cateva dosare in pericol de prescriere. Cu prescriptia e o situatie mai complexa. Termenul de prescriptie e determninat de maximum prevazut de lege. Acuma, stim ca in noul Cod Penal pedepsele sunt mai mici decat in legislatia actuala. Probabil ca multi au interesul sa traga de timp pana la intrarea in vigoare a noului Cod Penal, pentru ca fiind legea mai favorabila se va aplica acea lege, fiind pedeapsamai mica, si termenele de prescriptie mai mici. La pedepse de pana la cinci ani de zile, un termen de prescriptie ar fi undeva la sapte ani jumate. La majoritatea infractiunilor pe care le avem noi, pana la opt ani, cum e luare de mita, avem un termen de prescriptie undeva la 12 ani. La unele e posibil, fapte comise prin 2005, sa ne apropiem de termenul de prescriptie. Mai ales ca nu s-a dat o solutie in prima instanta si mai avem doua grade de jursidictie. (...) N-as vrea sa personalizez, dar dosarul Copos, da, e un dosar vechi, intr-adevar, si ca fapta, si ca stat pe rolul instantei.
Dosare in lucru. Dosarele se formeaza in timp, se construiesc in timp. Dupa cum ati vazut de-a lungul acestor ani, sunt perioada in care, de-a lungul unei luni sau doua, apar foarte multe dosare importante, de coruptie, care vizeaza mediul politic. Sunt dosare in lucru care vizeaza marea coruptie, cum au fost intotdeauna. Nu pot sa va dau exemple, dar dosare sunt. Si de medie coruptie, si de mare coruptie. Se lucreaza si pe dosare cu inspectori de nu stiu ce institutie, dar si pe dosare cu oameni cu functii politice.
Anul 2010 a fost anul hotararilor judecatoresti. Noi pana in acest an n-am avut hotarari judecatoresti definitive de condamnare a unor persoane care ar putea intra la marea coruptie. In acest an au ramas definitive hotararile de condamnare pentru fapte de coruptie a unui parlamentar si a doi primari de municipiu, persoane importante. Astea au ramas definitive in cazul anului 2010. Tot in cursul anului 2010 si in cursul anului 2009 au fost pronuntate hotarari de condamnare care nu sunt definitive a unui alt parlamentar, a doi secretari de stat si a unui presedinte de consiliu judetean. Nu sunt putine raportat la ce s-a intamplat anii anteriori.
Cum sunt contestate interceptarile. Sunt si eu magistrat de 20 de ani. Eu l-as intreba pe inclulpat ce contesti, care anume parte din aceste interpretari le contesti. Va dau acest exemplu pentru ca este o alta modalitate de a tergiversa la nesfarsit. Suntem in termen de cate cinci, sase, sapte luni, in care se cere expertiza. Inculpatul spune faceti la toate. Sunt sute de minute, sute de ore, e o munca titanica. Ce sa expertizezi, minut cu minut? Ce poate face aici magistratul, sa-l intrebe, domnule inculpat, care anume parte, ce contestati? Poate nu contesta 300 de minute, poate contesta 2 minute. Si atunci expertiza merge mai repede. E mult mai simplu ca expertul sa analizeze un fragment. Dar cand ii dai expertului tot materialul, cum sa analizeze 300 de minute sau cateva ore? Vorbesc de o modalitate care se practica.
In 2005, la o intalnire cu procurorii americani, eu, dupa 15 ani de magistratura, am ramas surprins cand ei mi-au spus ca nu au un dosar de coruptie fara interceptari. Pentru ca noi, pana in 2005, faceam dosare, in general, pe ce mergeau: pe probatiune testimoniala, adica declaratii de martori. Dar nu vad de ce s-ar speria cineva ca exista interceptari. E mijlocul cel mai coerent, cel mai curat de a dovedi ca cineva a comis sau n-a comis o fapta penala. E mijlocul de proba cu capacitatea cea mai puternica de convingere. Adica un judecator crede, isi formeaza convingerea auzindu-l pe inculpat mai degraba decat audiind doi martori care pot fi interesati. Nu vad de ce deranjeaza, pentru ca e un mijloc de proba admis de lege si este un mijloc de proba utilizat doar cu aprobarea judecatorului. In marea majoritate a cazurilor, interceptarile duc la inculpari si la condamnari.
Suntem pe cale de a ne lamuri in cazul flagarantului ratat 2005 in cazul Dan Diaconescu. Revazand si eu lucrurile din spate, mi-am ridicat serioase semne de intrebare si procurorul de caz (altul decat cel din 2005) mi-a adus la cunostinta ca investigheaza si acest aspect. E in interesul nostru sa se lamureasca cat mai repede, mai ales daca noi il putem lamuri daca-i vorba de comiterea unor fapte penale.
Am facut si cererea de perchezitie si o cerere de urmarire pentru alte fapte in cazul Ridzi, care au fost trimise de aproximativ sase luni la Parlament si sunt pe rolul Parlamentului. Intrucat nici unul din cei doi, nici ministrul nici procurorul general nu ne-au comunicat ca s-ar fi luat o decizie, inseamna ca nu s-a intamplat nimic. Si nu s-a intamplat nimic, ca am fi aflat si noi din presa. Dar, cred ca e timpul sa se ia totusi o decizie, ca s-a ridicat acel sistem informatic si asteptam autorizatia pentru a face o perchezitie. Sistemul informatic e la noi, e sigilat, asteptam autorizatia pentru a face o perchezitie.
de Redactia HotNews.ro