SC ENET SA, cu falimentul la usa
Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) Vrancea a scos la licitatie pentru data de 16 august citeva bunuri apartinind SC ENET SA, printre care se numara si aproape 100 de hectare de pasune situata la Bolotesti. Furnizorul de energie termica a orasului are o datorie istorica de aproximativ 20 milioane lei (200 miliarde lei vechi), preluata de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) si care trebuie pusa in executare de catre ANAF prin Directia de Finante. Directorul ENET Focsani, Valter Popescu, a precizat ca o mare parte din cele aproximativ 20 de milioane de lei sint datorii din anii 1998-1999, cind mai toti consumatorii casnici, dar si cei industriali, aveau restante la firma furnizoare de atunci, CUP Focsani. Acum, unele dintre cele mai importante dintre activele ENET, care au fost sechestrate de Administratia Financiara, pentru neplata acestor datorii, au fost scoase la vinzare. Directorul Valter Popescu a explicat insa ca acest lucru nu va fi posibil fara acordul Consiliului Local (CL). "Eu inteleg acest demers, numai ca legea serviciilor de utilitate publica prevede ca bunurile unitatilor de utilitate publica sint protejate, ele neputind fi scoase la vinzare decit cu acordul consilierilor locali. Noi nu am primit nicio adresa din partea celor de la Finante", a explicat Valter Popescu, care nu parea surprins totusi de actiunea Fiscului.
AVAS vrea sa-si recupereze banii
Roasa de datorii pina la radacina, cu toate bunurile amanetate la AVAS, peste ENET a cazut anul trecut pleasca unui teren de aproape 100 ha. Alesii locali au dat, in toamna lui 2009, posibilitatea Primariei Focsani sa ofere AVAS un imas de aproape 100 ha la Bolotesti pentru a recapata terenul din curtea ENET SA, acolo unde se vrea construirea unei noi centrale de cogenerare. Pe pamintul de sub actuala centrala AVAS a pus sechestru in contul unei datorii in valoare de 5,59 milioane de dolari. "Nu stiu de ce ENET sustine ca a aflat din presa scoaterea la licitatie, cind se stia foarte bine ca exista un sechestru asigurator pus pe aceste terenuri. El a fost pus evident dupa acel schimb de teren cu Primaria Focsani, adica atunci cind ENET a devenit proprietar pe ele", ne-a declarat directorul Directiei de Finante Vrancea, Eugen Ciorici. Schimbul de terenuri pentru aceste sechestre s-a facut anul trecut cu aprobarea CL. Potrivit proiectului, valoarea totala a terenului pe care se afla ENET cu tot cu imobil este de 1.949.000 de lei si potrivit raportului de evaluare valoarea terenului de 99,28 ha de la Bolotesti este de 1.985.500 de lei, adica 2 lei/mp.
Pina la urma cele 100 ha tot au ajuns la vinzare
Supus discutiei alesilor locali, proiectul de schimbare a terenurilor a stirnit la vremea respectiva citeva controverse, insa el a fost adoptat in cele din urma in unanimitate cu un amendament propus de liderul PD-L Focsani, consilierul Nicu Tanase. "As dori ca in cazul in care ENET nu va primi bani pentru constructia noii centrale, terenul de la Bolotesti sa revina la regimul juridic avut anterior acestui proiect", a spus atunci Nicu Tanase, in consens cu ceilalti alesi locali. Situatia financiara dezastruoasa a firmei care are ca actionar majoritar CL Focsani este cunoscuta foarte bine de catre edilul sef Decebal Bacinschi. "Am discutat cu dl Valter Popescu si el sustine ca nu se poate face nicio vinzare, fiind vorba de servicii de utilitate publica, fara acordul CL. Noi am avut nevoie anul trecut sa scoatem de sub sechestru terenul de sub ENET pentru a putea construi acolo o noua centrala si am dat la schimb AVAS-ului cele aproape 100 ha de pasune", ne-a explicat primarul Decebal Bacinschi. Terenul de la Bolotesti a fost rivnit in repetate rinduri de diferiti oameni de afaceri, locali sau straini si el a facut obiectul multor proiecte de hotarire locale, numai ca acestea s-au izbit de refuzul alesilor locali de a-l da din mina. Tot felul de "pseudo" oameni de afaceri au venit cu idei care mai de care mai nastrusnice in ultimii ani pentru a construi acolo ba parc de distractii, ba complex de locuinte, ferme sau centre de afaceri. In 2008, primarul Decebal Bacinschi vroia sa "matraseasca" islazul, dupa ce a primit propunerea unui afacerist italian, Giovanni Carpenzano, de a cumpara cele 100 ha pentru a cultiva vita de vie si a construi un centru de afaceri. (Doina GANEA)