Ultima oră

ESENTIAL:Sondaj: Romanii, printre cei mai religiosi si superstitiosi europeni, dar cu un deficit mare de cunostinte stiintifice

Ziarul de Vrancea
2 aug 2010 309 vizualizări
Romanii sunt unii dintre cei mai religiosi si superstitiosi europeni, dar au si unul dintre cele mai mari deficite de cunoastere stiintifica - doar unul din zece romani dispune de o cultura stiintifica consolidata si activa, arata raportul "Stiinta si societate. Interese si perceptii ale publicului privind cercetarea stiintifica si rezultatele cercetarii", lansat, vineri, de Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din cadrul Universitatii Bucuresti si citat de Mediafax.

Potrivit documentului, in Romania exista unul dintre cele mai inalte niveluri ale credintelor si practicilor religioase, ale increderii in pseudo si para-stiinte, in horoscoape si superstitii, dar si un nivel redus de cultura stiintifica.


In schimb, sondajul a indicat, in tara noastra, un nivel ridicat al atitudinilor pozitive fata de stiinta si fata de dezvoltarile ei (aproximativ unul din doi romani declara sprijin puternic si pragmatic cercetarii stiintifice, chiar daca multe atitudini sunt prea putin bazate pe cunoastere si pe adeziunea in cunostinta de cauza fata de valorile si realizarile stiintifice.


Raportul arata ca aproape 90 la suta din populatia inclusa in studiu nu dispune de cunostinte stiintifice elementare si de un vocabular stiintific activ, nu stie cum este aplicata metoda stiintifica de cercetare si opereaza precar cu probabilitatile. In 2009, indicele de cunoastere stiintifica din Romania se afla sub media europeana.


Documentul citat indica faptul ca cel putin unul din trei romani, prin raspunsurile date la intrebarile puse, probeaza a fi: creationist, geocentrist si cu cunostinte precare de genetica, fizica sau medicina.



42% dintre romani cred ca Soarele se invarte in jurul Pamantului


Chiar daca sunt majoritari cei care raspund ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui (52%), 42% dintre cei chestionati au raspuns ca Soarele se invarte in jurul Pamantului. O proportie importanta a publicului romanesc (36%) opteaza pentru creationism, considerand falsa afirmatia: "Fiintele umane, asa cum le stim noi azi, au evoluat din specii stravechi de animale".


De asemenea, cunostintele romanilor in domeniul medicinii si geneticii sunt sarace: 34% nu cunosc ca genele tatalui sunt cele care influenteaza sexul copilului nou-nascut. Cunostinte elementare bune apar cu precadere in domeniul geologiei. Cele mai mari scoruri s-au inregistrat la intrebarile despre provenienta oxigenului (89% raspund corect ca este produs de plante) si peste 79% raspund corect la intrebarea privind miscarea permanenta a continentelor, potrivit raportului realizat de Facultatea de Sociologie de la Universitatea Bucuresti.


In cazul Romaniei, stocul public de cunoastere este sub nivelul mediu european la un nivel similar de scolarizare, indicand o eficienta mai redusa a sistemului educational romanesc - asa cum a functionat acesta in ultimele decenii.


Rezultatele cercetarii indica o cunoastera stiintifica redusa a publicului larg si in domeniul sanatatii. Astfel, in 2005, doar aproximativ un sfert dintre romani raspundeau corect ca antibioticele nu distrug virusii, fata de trei sferturi in Suedia. Aceasta situatie este cu atat mai ingrijoratoare cu cat publicul din Romania se situeaza pe primul loc in privinta celor care au cumparat antibiotice de la farmacie fara reteta medicala, si anume 16% - fata de o medie EU27 de 3%.


Nivelul informarii corecte in privinta riscurilor de sanatate variaza substantial in functie de tema abordata. Astfel, conform datelor obtinute cu privire la trei boli (diabet zaharat, tuberculoza, cancerul de piele), respondentii au raspuns corect in proportie de 93%, respectiv 89% si 91%. Cea mai mare rata de raspunsuri gresite se asociaza cu posibilitatea de a contacta virusul HIV/SIDA cand se bea apa dupa o persoana infectata; doar 60% dintre persoanele intervievate au raspuns corect la aceasta afirmatie, iar 5% dintre ei au raspuns "nu stiu", arata raportul.



Romanii, printre europenii care merg cel mai des la biserica


Romania se afla printre primele cinci tari europene, ca procent, al celor care merg cel putin o data pe luna la biserica si pe primul loc in privinta proportiei populatiei care se roaga zilnic. Romanii percep in mai mica masura biserica in calitatea ei de corp spiritual si mai mult ca pe un loc de practicare a religiei. Patru factori influenteaza semnificativ nivelul individual inalt de religiozitate: apartenenta la genul feminin, nivelul scazut de cunoastere stiintifica, superstitiozitatea accentuata si varsta inaintata, spun autorii cercetarii.


Ei mai sustin ca, pe masura ce credinta religioasa este mai puternica si practicile religioase mai frecvente, cu atat este mai mare probabilitatea ca stocul individual de cunoastere stiintifica sa fie mai sarac. Astfel, patru din cinci romani cred ca Dumnezeu a creat toate fiintele, asa cum sunt ele astazi, si doi din trei romani cred ca biserica nu greseste in cele ce spune si ca ne bazam viata prea mult pe stiinta si prea putin pe credinta.


Romanii care au un nivel crescut al credintei religioase au mai degraba atitudini defavorabile fata de stiinta, acelasi lucru fiind valabil si in cazul celor care locuiesc in mediul rural. In schimb, un nivel ridicat de educatie scolara si un grad inalt de cunoastere stiintifica genereaza o atitudine favorabila fata de cunoasterea stiintifica, mai arata raportul.



Romanii si superstitiile


Romania se afla si pe unul dintre locurile fruntase in Europa in ceea ce priveste increderea populatiei in para sau pseudostiinte, in horoscop sau in numere norocoase. In general, proportia celor superstitiosi este mare, dar nu mai mare decat in alte tari europene.


"O proportie de 22% dintre romani considerau, in 2005, ca horoscopul este ᅡfoarte stiintificᅡ, aceasta fiind cea mai ridicata rata din tarile europene, dupa Cipru. De asemenea, Romania se situeaza printre primele societati europene in ceea ce priveste proportia adultilor care cred in existenta unor numere norocoase: aproximativ jumatate dintre romani erau de acord, in 2005, cu afirmatia ca ᅡunele numere sunt deosebit de norocoase pentru anumiti oameniᅡ, fata de media EU29 de aproximativ o treime. Datele anchetei STISOC 2009 reconfirma aceste distributii, constanta lor in timp, si mai indica faptul ca aproximativ 40% dintre romani considera ca zodia in care suntem nascuti ne influenteaza ᅡmultᅡ sau ᅡfoarte multᅡ personalitatea. Credinta in influenta zodiilor este raspandita mai mult in mediul urban si in randul femeilor. Femeile cred mai mult decat barbatii in influenta horoscopului asupra personalitatii, in existenta numerelor norocoase sau in predictia seismelor. In schimb, barbatii sunt in mai mare masura incredintati ca specia umana are o origine extraterestra", arata studiul.


Romania are si una dintre cele mai ridicate rate ale evaluarii homeopatiei ca fiind "foarte stiintifica" si una dintre cele mai ridicate rate de non-raspunsuri, cu exceptia Turciei. In schimb, practicarea homeopatiei este una din cele mai scazute (1 din 4 persoane in Franta sau Austria si 1 din 10 persoane in Romania).


Studiul mai releva ca aproximativ jumatate dintre respondenti cred ca norocul este mai important pentru succesul in viata decat scoala. Proportia este mai ridicata in randul persoanelor care cred in influenta zodiilor, dar si intr-o posibila legatura intre o orientare fatalista asupra vietii si acceptarea zodiilor ca forta in viata omeneasca.


Dintre superstitii, preventia deochiului cu ajutorul culorii rosii si zicala "daca te mananca palma stanga vei primi bani" reprezinta cele mai raspandite credinte superstitioase printre romani. Ierarhia continua cu ghinionul indus de pisicile negre si numarul 13. Cea mai putin raspandita superstitie se refera la conditionarea norocului la carti de absenta lui in planul sentimental romantic al dragostei.


Femeile si barbatii sunt similari in ceea ce priveste ierarhia credintelor superstitioase, iar romanii din mediul rural tin in mai mare masura cont de superstitii decat cei din mediul urban, potrivit studiului.


In schimb, persoanele mai religioase nu sunt mai putin superstitioase. Mai exact, cei care au un comportament religios mai pronuntat si cred in anumite elemente ce tin de crestinism, tin mai mult cont de superstitii. Argumentul care ar sustine aceasta afirmatie este ca religia si superstitiile ofera explicatii, predictii si un control perceput asupra evenimentelor pe care individul le poate controla mai greu prin cunoastere empirica si actiune directa. Desi biserica se opune superstitiilor, o parte dintre cei care cauta raspunsuri si ghidare in religie o fac si cu superstitiile, arata acelasi document.


Sondajul "Stiinta si societate. Interese si perceptii ale publicului privind cercetarea stiintifica si rezultatele cercetarii", finantat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica din Romania, in cadrul programului PN II Capacitati 2008, a constat in utilizarea unui chestionar comparabil cu cele aplicate in cadrul Eurobarometrului Special al Comisiei Europene si a fost realizata in perioada iulie-septembrie 2009 pe un esantion reprezentativ pentru populatia in varsta de peste 18 ani din Romania.


Interpretarile si opiniile exprimate in acest Raport sunt cele ale autorilor Lazar Vlasceanu (coordonator), Adrian Dusa (manager de proiect), Delia Bado si nu angajeaza nicio institutie universitara sau de cercetare din tara sau strainatate, se precizeaza in studiu.



de Alina Neagu HotNews.ro


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.