Ultima oră

Clientii politici, nepotii si amantele, supravietuitorii restructurarii bugetare?

Cum se vor face disponibilizarile din sistemul de stat? u intrebarea macina zeci de mii de angajati din Vrancea si mult mai multi in intreaga tara u guvernantii dau asigurari ca salariatii competenti n-au a se teme u cit conteaza ca ei n-au sustinere politica pentru post? u ce solutii de eficientizare a organismului obez al aparatului de stat dau un fost secretar de stat la MAI, Romeo Paul Postelnicu, un fost prefect de Vrancea, Constantin Buza, un director de companie de renume, Georgel Costache, dar si un director de banca si un jurnalist, aflati din rindurile de mai jos

In august anul trecut, oficiali din cadrul Ministerul Muncii asigurau bugetarii ca, dupa aplicarea restructurarilor din sistemul public pentru anul 2010, salariile celor ramasi vor creste. Ce s-a intimplat din august 2009 cind se faceau primele vorbe despre taieri? Practic nimic. Pina in prezent, de la stat nu a plecat nimeni, insa salariile scad cu 25% iar cota de TVA s-a marit de la 19 la 24 %. Pe surse circula zvonuri ca prin anumite institutii din Vrancea au venit faxuri de la Bucuresti prin care se anunta nevoia intocmirii unor "liste negre": ce servicii se pot desfiinta si ce oameni ar putea fi dati afara. Sefii nu sufla nici o vorba in schimb, iar subordonatii se privesc suspiciosi unii pe altii: vor ramine pilele si cei sustinuti politic sau unicul criteriu de selectia va fi performanta profesionala? "Ziarul de Vrancea" a incercat sa obtina o "reteta" pentru elasticizarea sistemului bugetar, pentru scuturarea de functionari "caratori de mapa" si "plimbatoare de cafea pe la sefi". Pusi la biroul virtual de unde sa dicteze modalitatea de restructurare a posturilor de la stat s-au aflat un jurnalist, un fost prefect de Vrancea, un director de companie privata, un director de banca comerciala, dar si un fost director al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici si secretar de stat. Toti au vorbit la unison de pastrarea oamenilor competenti, de eliminarea celor intrati in sistem gratie partidului, de orice culoare, si de transformarea sistemului bugetar intr-un mecanism care sa fie pe profit.

Un cunoscator al indoparii "serviciului de la stat", profesorul Romeo Paul Postelnicu a declarat ca politicul trebuie sa-si limiteze implicarea, iar guvernantii sa gindeasca dimensiunea organigramelor si necesitatea functionarii unor deconcentrate. "Trebuie stabilite niste criterii pentru alocarea resurselor de personal, care trebuie facute de Guvern si care implica dimensionarea organigramelor. De cit personal avem nevoie? Daca intradevar la un serviciu deconcentrat cum este, spre exemplu, Directia de Cultura, avem nevoie de 10-15 oameni, functie de anumite lucruri specifice judetului", ne-a spus Postelnicu. Utopie sau nu, sefii trebuie sa fie mai putini decit executantii. Cu alte cuvinte, anomalii de genul institutiilor cu conducere tri sau bicefalica trebuie sa dispara. "Apoi trebuie stabilita proportia de functii publice de conducere raportat la cele de executie. Sa vedem citi sint cu mapa si citi cu sapa! In 2003 s-a stabilit ca 12% din functiile publice sa fie de conducere, dar de atunci acest procent a fost depasit. De asemenea, trebuie clarificat un lucru la fel de important: cite servicii deconcentrate poate avea un minister. Pentru ca acum este haos", este de parere fostul secretar al judetului care, in guvernarea social democratilor a fost director la Agentia Nationala a Functionarilor Publici si secretar de stat in Ministerul Administratiei si Internelor. Romeo Postelnicu sustine ca primariile care vor mai multi angajati, peste norma legala, sa le asigure salariile din fonduri proprii. Postelnicu mai completeaza ca personalul de care nu mai este nevoie ar trebui redirectionat in anumite sectoare sensibile si neacoperite, asa cum sint serviciile care au in atributii atragerea fondurilor europene. "Trebuie luata o masura exceptionala: dimensionarea organigramelor autoritatii locale in raport cu serviciile pe care trebuie sa le ofere. Trebuie sa se asigure un numar de personal, plus o matrice, in cazul in care vrei mai mult. Dar pentru asta trebuie sa-ti gasesti singur sursa de finantare. Statul trebuie sa hotarasca cite ministere, agentii de implementare a politicilor sectoriale tinem in viata, iar restul sa fie restructurat! Solutia nu e reducerea personalului, ci redistribuirea lui in sectoare care nu sint acoperite, asa cum este cel care se ocupa de fondurile europene. Pina in 2007, de sila de nevoie am respectat statutul functionarului public, insa dupa aderare guvernele au facut praf statutul. Totul e politizat", a concluzionat Postelnicu.

Un director de la privat: intii restructurari si apoi reduceri salariale

Cei implicati in sistemul public spun ca pentru selectia personalului angajat trebuie sa se respecte trei piloni: munca, responsabilitatea si profesionalismul. La care face referire si un om din sistemul privat. "Restructurarea ar trebui sa tina cont de criteriul competentei. In opinia mea, era necesara mai intii o restructurare si apoi sa se umble la salarii. Acum se pune problema cine face aceste restructurari? Pentru ca si ei trebuie sa fie pregatiti. Mediul privat a reactionat mai repede la restructurari. Iar acestora trebuie sa le urmeze masuri de stimulare a economiei, rapid, daca nu, reducerea salariilor si a pensiilor nu-si vor arata efectele! Anii 2010-2011 vor fi foarte grei, cred ca din 2012 se va simti o revigorare", a fost de parere Georgel Costache, director Vincon SA Vrancea. Un fost prefect de Vrancea spune ca am ajunge foarte jos daca in sistemul de stat ar ramine "pila lui", "cunostinta lui" sau "cel sustinut de partidul cutare".

Constantin Buza afirma ca in sistem sint multi incompetenti. La fel ca directorul din industria viei si vinului, Buza vrea ca statul sa devina competitiv in raport cu mediul privat. In opinia sa, disponibilizarile ar trebui realizate pe principiul: "esti performant, ramii". "I-as da afara pe cei incadrati pe criterii politice si in institutii sa ramina numai cei profesionisti! Sint multi care au facut scoala in spatele Prefecturii si care nu au notiuni elementare. Mi-e si frica sa ma gindesc ca in sistem ar putea ramine numai cei incompetenti, cu diferit sprijin. Cei de la conducere au gindit dupa tipul: cit sint pe piramida, sa-mi fie mie bine! Cred ca institutiile de stat trebuie sa functioneze ca institutiile private! Nu sintem bine organizati si ne guverneaza numai interese meschine", ne-a declarat si Constantin Buza, medic radiolog si fost prefect de Vrancea.

Serviciul la stat, pe viata, rasplata suprema de la partid

Un jurnalist cooptat in proiectul nostru ziaristic a amintit de nervii contribuabililor care se intind la maximum in fata ghiseelor institutiilor pe care fiecare dintre noi le platim din buzunar. Catalin Stancu, reporter Antena 1, sustine necesitatea unei schimbari a mentalitatii. "Toate guvernele de dupa 1989 au contribuit la crearea unui aparat birocratic de stat extrem de stufos, complicat si ineficient. Fiecare partid aflat la guvernare si-a rasplatit sustinatorii fideli angajindu-i in posturi caldute in institutiile publice. Astfel s-a format acest aparat birocratic bugetar care maninca fonduri publice enorme dar si nervii contribuabililor. E nevoie de o legislatie clara, simpla si care sa nu mai permita interpretari multiple, in functie de interesele fiecaruia. Sa nu mai sufere modificari si transformari dese care bulverseaza sistemul si permite abuzurile si ilegalitatile. Legislatia trebuie sa prevada, automat, si responsabilitatile si atributiile concrete ale tuturor celor care lucreaza pe bani publici. Nu trebuie evitata si cea mai dura masura: concedierile. Dar, peste toate aceste masuri, ar fi mare nevoie de o schimbare de mentalitate, de atitudine a celor care lucreaza pe banii nostri. Ei trebuie sa constientizeze ca sint in serviciul publicului, al cetateanului, al contribuabilului si nu invers", subliniaza Catalin Stancu.

Cum vede un bancher? "Cresterea economica este singura sansa"

Cum se vad restructurarile sistemului bugetar dintr-o banca comerciala? Directorul unei unitati financiare vorbeste despre productivitatea muncii fiecarui angajat. La privat, patronul nu-si permite sa iasa in pierdere dar sa dea salarii frumoase unor angajati care nu fac nimic. La stat, povestea merge altfel. "în mediul privat se vorbeste foarte mult despre profitabilitate. Orice activitate care aduce un plus de valoare este considerata a fi profitabila. Daca am extrapola acest lucru la nivelul intregii tari, ar trebui ca fiecare persoana sau organizatie sa isi canalizeze eforturile pentru a aduce un plus de valoare activitatii pe care o desfasoara. Este evident ca orice stat are nevoie si de un sistem bugetar care sa sustina activitatea intregii economii. Nu exista retete perfecte pentru a imbunatati sistemul bugetar, dar cred ca unele aparate ale acestui sistem sint productive si isi pot spori performantele, in vreme ce altele pot deveni productive. Cu siguranta cresterea economica este singurul lucru care ne poate ajuta sa depasim aceste momente grele. Important este cum ajungem la aceasta profitabilitate", este de parere si Razvan Anghene, director banca comerciala. De aici incolo, ramine de vazut cite din recomandarile celor de mai sus se vor regasi in reteta susccesului pe care a gasit-o Guvernul Romaniei. (Iulia CRETU)

---