Ultima oră

ESENTIAL: Istoria unei mistificari de presa: Decizia CEDO in cazul Akdeejeva si ilegalitatea reducerii pensiilor

Ziarul de Vrancea
2 iun 2010 231 vizualizări
Un mod foarte raspandit in care presa dezinformeaza, in efect, este prin jonglarea cu asumarea respectiv atribuirea unor afirmatii.

Informarea ar trebui sa urmeze o regula destul de simpla: presa isi asuma afirmatiile a caror veridicitate e evidenta sau o poate confirma; pe celelalte le atribuie celor care le-au facut. Incalcarea regulii inseamna dezinformare. Sa dau un exemplu, legat sa zicem de un proces in justitie: intre titlul "X e nevinovat!" si unul intitulat ""ËœX e nevinovat!"â„¢ - spune avocatul lui" e o diferenta majora, vorbim de doua afirmatii complet diferite, scrie Doc, pe blogul lui.


Nici macar nu exista un motiv sa credem ca daca a doua e adevarata atunci prima are sanse mai mari sa fie, de vreme ce e rolul avocatilor sa isi apere clientii.


* "CEDO: Diminuarea pensiilor este ilegala" (Money.ro, Realitatea.net)

* "CEDO si CJUE: Pensia constituie un drept patrimonial. Diminuarea ei ar echivala cu o expropriere" (Mediafax)

* "CEDO a impus Letoniei despagubiri la pensii recalculate in minus" (Pro TV)

* "ATENTIE! CEDO a impus Letoniei despagubiri pentru pensiile recalculate in minus" (Antena1)


Patru titluri similare, patru titluri care dezinformeaza in acelasi mod. Informatia pe care acestea o transmit este ca CEDO a decis ceva in privinta diminuarii pensiilor. Or, jurnalistii nu au informatia asta. Ce au ei este o afirmatie facuta de altii, pe care insa jurnalistii "¦ uita sa o atribuie. Ar fi trebuit sa citim "Consiliul legislativ spune ca"¦", "Asociatiile de magistrati pretind ca" etc. Asta e informatia.


2. Sa trecem acum la sursa afirmatiei preluate de presa. CSM, AMR, Consiliul Legislativ, AMPR"¦ Pe undeva jurnalistii ar putea invoca o scuza: institutie dupa institutie, oenge cu oenge, toti magistrati si oameni ai legii, toti foarte-foarte seriosi spun acelasi lucru, n-ar trebui sa le dam credit? Sa presupunem ca au totusi dreptate?


Ei, toti oamenii acestia seriosi ar trebui sa fuga sa se ascunda de rusine. Da, toti spun acelasi lucru. De ce oare? Verificati articolele, toate sursele se refera la un anume caz "Akdeejeva vs. Letonia" drept baza pentru afirmatia lor. Or, "¦ NU exista un astfel de caz. Pot presupune ca cineva s-a grabit si a transcris gresit numele "Andrejeva", careia CEDO i-a dat dreptate impotriva Letoniei. O greseala de transcriere este in regula.


Faptul ca niciuna din aceste institutii si persoane, niciun a(!) nu a sesizat-o inseamna ca nu au ajuns independent la aceeasi concluzie. Nici macar nu au cautat cazul, caci altfel si-ar fi dat seama imediat ca e o eroare. Au preluat toate opinia venita dintr-o singura sursa, cu tot cu greseala de transcriere pe care sursa respectiva a avut ghinionul s-o faca, cu alte cuvinte, fara o minima verificare. ONG-urile se pot face de ras pe barba lor, dar de la o institutie cum e Consiliul Legislativ ma astept la demisii.


3. Acesti oameni seriosi, presa si judecatori, nu au verificat cazul; dar acesta nu e un motiv sa n-o faca subsemnatul, la fel cum puteti sa o faceti oricare dintre voi cautand in baza de date a CEDO "Andrejeva" (nu "Akdeejeva").


Cititi decizia de acolo si o sa descoperiti ca:


* a) Dna Andrejeva nu a acuzat diminuarea pensiei, ci modul in care a fost calculata de la bun inceput. Mai precis faptul ca nu a fost inclusa perioada in care a lucrat in alte state ale URSS.

* b) CEDO nu a decis ca i s-a incalcat dreptul la proprietate sau ca a fost expropriata, ci ca a fost discriminata in drepturile ei in raport cu ceilalti locuitori ai Letoniei.

* c) In fine, citez din decizia CEDO un pasaj relevant:


"77. The Court has also held that all principles which apply generally in cases concerning Article 1 of Protocol No. 1 are equally relevant when it comes to welfare benefits (ibid., § 54). Thus, Article 1 of Protocol No. 1 does not guarantee as such any right to become the owner of property (see Van der Mussele v. Belgium, 23 November 1983, § 48, Series A no. 70; Slivenko v. Latvia (dec.) [GC], no. 48321/99, § 121, ECHR 2002-II; and Kopecký v. Slovakia [GC], no. 44912/98, § 35 (b), ECHR 2004-IX). Nor does it guarantee, as such, any right to a pension of a particular amount (see, for example, Kjartan Ásmundsson v. Iceland, no. 60669/00, § 39, ECHR 2004-IX; Domalewski v. Poland (dec.), no. 34610/97, ECHR 1999-V; and Jankoviæ v. Croatia (dec.), no. 43440/98, ECHR 2000-X). "

(CEDO, Andrejeva v. Letonia)




de Doc Inventarul stricaciunilor politice


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.