OPINII:Neconstitutionalii. Jos Politia Rutiera, jos Fiscul -de Dan Tapalaga HotNews.ro
Judecatorii Curtii sustin ca ANI functioneaza ca un organism jurisdictional, desi nu face parte din sistemul de justitie descris in Constitutie, fiind organ administrativ. Pe scurt, in motivarea Curtii, judecatorii sustin ca inspectorii de integritate se poarta pe alocuri ca procurorii si ca judecatorii, adica cer informatii de la institutii, fac un dosar, administreaza probe, audiaza martori, propun o solutie (confiscarea averii), intocmesc un mic rechizitoriu. Citez din motivarea Curtii, "ANI decide ca o parte din avere este nejustificata si, prin urmare, da un verdict, activitate permisa numai instantelor de judecata". Procedand astfel, Agentia s-ar plasa in afara legii fundamentale, potrivit careia justitia se realizeaza doar in instanta.
Pe logica asta, nici Politia Rutiera n-ar mai avea dreptul sa aplice amenzi. Ce face politistul? Intocmeste si el un mic dosar, ia declaratii de la martori, mazgaleste un mic rechizitoriu (procesul verbal) si pronunta un verdict (amenda). Altfel spus, si Politia Rutiera, tot organ administrativ, la fel ca ANI, se poarta dupa mintea judecatorilor Curtii Constitutionale, ca un organ jurisdictional. Prin urmare, Loganurile cu girofare trebuie repejor trase pe dreapta iar legea, tamponata frontal. Poporul, fiti convinsi, s-ar bucura nespus. Urmand cuvant cu cuvant argumentatia Curtii, nici controlorii de tren nu par foarte constitutionali. Niste mici procurori cu aere de judecatori si ei!
Extindeti acest rationament absurd si la inspectorii ANAF, Curtii de Conturi, Consiliului Concurentei, etc si mai radem o duzina de institutii, tot pe motiv ca functioneaza ca niste tribunale/parchete paralele. Le scoatem si pe ele din circuit? In fine, culmea absurdului la care se poate ajunge urmand argumentatia servita de cativa purtatori abuzivi de robe este ca insasi Curtea Constitutionala se plaseaza in afara Constitutiei. Si ea functioneaza tot ca un tribunal paralel, in afara autoritatii judecatoresti consacrata in legea fundamentala. Aceasta observatie a facut-o in premiera profesorul Corneliu Liviu Popescu intr-un comentariu critic la adresa deciziei Curtii Constitutionale din 2008, prin care a fost omorata CNSAS.
De acum, ne putem astepta ca judecatorii sa declare orice si pe oricine ca fiind neconstitutional: un copac, o traversa de cale ferata sau o roata de bicicleta. Si tu, cititorule, ai putea ajunge intr-o buna zi neconstitutional. Judecatorii Curtii au dovedit ca pot argumenta orice si nu-si fac mari probleme daca pronunta decizii ridicole sau care se bat cap in cap. Pe langa argumentatia debila, judecatorii Curtii se contrazic si in cazul ANI, la fel cum au facut-o in cazul Cernea, sesizare respinsa in ianuarie si aprobata in aprilie.
De pilda, unul dintre argumentele invocate in sprijinul declararii neconstitutionalitatii legii de functionare a ANI este ca, avand dreptul sa propuna confiscarea averii nejustificate, rastoarna sarcina probei. Altfel spus, cel anchetat ajunge in situatia de a dovedi el caracterul licit al averii propusa spre confiscare, ceea ce ar incalca Constitutia. Numai ca aceiasi judecatori s-au pronuntat in 2006 pe o sesizare identica, dar care viza alta lege. Era vorba de posibilitatea confiscarii averilor nejustificate, prevazuta in Legea 115/1996 (controlul averilor demnitarilor). Atunci insa, Curtea Constitutionala a respins exceptia ridicata de Avocatul Poporului, pe motiv ca doar judecatorii pot decide in instantele de judecata cum aplica legea.
Compara cele doua decizii aici si aici, cum a tratat Curtea in mod diferit aceeasi problema.
Deciziile contradictorii ale Curtii Constitutionale si arbitrariul lor au lasat cancelariile occidentale cu gura cascata. Judecatorii Curtii se poarta ca Dumnezeii Romaniei: ei pot schimba arhitectura institutionala dupa cum poftesc, se pot contrazice si pot abuza de puterea lor fara sa dea socoteala nimanui. Strict in cazul ANI, 7 din 9 judecatori sunt suspectati ca au avut un interes direct in demolarea institutiei, fiind controlati la avere. Daca asa stau lucrurile, vorbim despre o judecata subiectiva, in interes personal, nu bazata pe argumente juridice.
Am vorbit cu juristi din tari occidentale care nu inteleg cum poate fi desfiintata o institutie pe motiv de neconstitutionalitate dupa ce a functionat trei, patru sau cinci ani. Cum de legea permite astfel de anomalii? Seful Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, si-a exprimat public ingrijorarea ca o institutie cheie a picat peste noapte in Romania si spera la remedierea situatiei.
Greu de crezut insa ca Agentia Nationala de Integritate poate fi repusa usor in functie. Sa presupunem ca Guvernul indreapta pe ici pe colo legea de functionare, cum a procedat in cazul CNSAS, si face ANI din nou operationala in cateva zile. Cum va proceda? Va emite o ordonanta de urgenta? Prietenul Doc imi atrage atentia ca au blocat varianta asta. Isi va asuma raspunderea? In orice situatie, legea va ajunge, in final, tot la mana parlamentarilor, care s-au cam fript cu declaratiile de avere si interese, in care presa, ONG-urile si intreaga opinie publica isi putea vara nasul. Gratie acestor instrumente ale transparentizarii am aflat de matusa Tamara, asa s-au nascut zeci de anchete jurnalistice si am aflat cum se impletesc afacerile cu politica. Dupa cinci ani de cosmar, parlamentarii din toate partidele au ocazia sa indrepte raul facut si sa respinga orice ordonanta sau proiect de lege care sa le scoata averile, afacerile si interesele la lumina. Au ocazia sa stinga iarasi reflectoarele aprinse peste lumea lor si sa se cufunde in bezna. Nu cred c-o vor rata.
Ca tot vorbim de redefinirea rolului Curtii Constitutionale si de nevoia unei mai bune asezari a competentelor sale, constatam ca in proiectul de revizuire a legii fundamentale promovat de Guvern si Presedintie nu se schimba nimic esential in privinta Curtii. Sunt pastrate regulile care i-au facut posibila functionarea haotica de pana acum. De exemplu, exceptiile de neconstitutionalitate pot fi invocate mai departe oricand, de oricine si oricand, chiar si la ani de zile dupa adoptarea unei legi. Cum ar veni, sa se reviziuasca primim, dar sa nu se schimbe nimic.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
