Ultima oră

EDUCATIE:Analiza Legii Educatiei Nationale (III): Controlul calitatii, calcaiul lui Ahile

Ziarul de Vrancea
22 mar 2010 288 vizualizări
Educatia este domeniul in care nimeni nu da socoteala de nimic. Daca in sistemul medical se mai intampla sa fie trasi la raspundere medici pentru malpraxis, in sistemul educational asa ceva nu exista.


Rezultatele activitatii sunt cu abilitate mascate prin teze unice si examene de bacalaureat trucate, care ne arata procente de promovare mirobolante si derutante, cu diferente de 40 de puncte procentuale intre primul si ultimul judet. Fiind vorba de zeci de mii de elevi se contrazic flagrant legile statisticii.


In invatamantul superior lucrurile sunt mai simple. Functionarea universitatilor in regim de "fabrici de diplome" nu mai este ascunsa de nimeni si face ca aproape oricine doreste si are bani sa poate obtine o diploma, chiar una doctorala, daca suma si influenta puse in joc sunt destul de mari.


Ca mai tarziu, in piata muncii europene, cu mici exceptii, romanii devin "capsunari" sau presteaza munci casnice necalificate, este o demonstratie tardiva si inutila a celor afirmate mai sus.


Statul ar fi trebuit sa genereze institutii si mecanisme de control a calitatii educatiei, atat la nivel institutional, cu ocazia autorizarii si acreditarii, cat si pentru evaluarea periodica a calitatii. A incercat acest lucru, prin Legea Calitatii in Educatie, Legea 87/2006. Doar ca in Romania si bunele intentii tot drumul spre iad il jaloneaza.


Desi avem specialisti cu recunoastere internationala in privinta evaluarii calitatii, inclusiv in domeniul educatiei, un exemplu fiind dl Prof. Univ. Dr. Ing. Nicolae Dragulanescu, acestia au fost si sunt ignorati cand e vorba de elaborarea cadrului legislativ necesar evaluarii calitatii educatiei.


Cele doua institutii care ar trebui, in principiu, sa asigure controlul calitatii institutiilor, proceselor si programelor de studii sunt ARACIS, pentru invatamantul superior si ARACIP, pentru invatamantul preuniversitar.


ARACIS a reusit chiar performanta remarcabila sa convinga gestionarii Registrului European al Agentiilor de Evaluare a Calitatii in Educatie, (EQAR) sa fie primita ca membru al acestui organism.


Toate bune si frumoase, dar cu ce se lauda ARACIS sa merite asa onoruri?


Din 39 de universitati evaluate institutional, 26 au primit calificativul cel mai inalt, "grad ridicat de incredere", adica 2/3 din invatamantul superior romanesc functioneaza perfect! Basme de astea nu sunt crezute nici de proprii salariati.


ARACIS n-a facut pana in prezent nicio propunere de inchidere a unei facultati sau universitati, nici macar a universitatii Spiru Haret, care avea inmatriculati in invatamantul la distanta 300.000 de studenti, cu circa 700 de cadre didactice titulare.


Mai mult, lista cu programele de studii autorizate, dar neacreditate, desi trecute de termenul obligatoriu pentru acreditare, elaborata de ARACIS, n-a avut nicio consecinta, pe langa faptul ca a fost contestata de chiar dna Ministru de atunci, Ecaterina Andronescu.


Unde-i hiba?


1. In primul rand membrii Consiliului de Conducere al ARACIS sunt in conflict de interese flagrant, sunt reprezentanti ai unor universitati de la care primesc si salarii, pe langa veniturile de la ARACIS. Atunci cum pot fi obiectivi cu propriile universitati si cu colegii lor din altele, de care-i leaga aceleasi interese?


Propunere: Activitatea de evaluator (auditor) al sistemelor si proceselor educationale sa devina autonoma, auditorii sa nu mai apartina unor unitati/institutii de invatamant de la care sa primeasca si salarii!


2. Referentialele, metodologiile si procedurile cu care lucreaza presupun o cantitate imensa de documente, care nu reprezinta conditii necesare si suficiente pentru stabilirea "adevarului" privind calitatea educatiei. Calitatea educatiei se vede atunci cand evaluezi rezultatele ei. Americanii, mai practici, folosesc un singur criteriu: procentul absolventilor care intra in piata muncii in specializarea studiata, intr-un interval de timp dat si nivelul mediu al salarizarii. Aici nu mai poti trisa, piata muncii nu poate fi corupta.


Propunere: Viitorul Registru Matricol Unic al Universitatilor din Romania (RMUR) sa primeasca prin lege si sarcina de a urmari evolutia post absolvire a posesorilor de diploma. Urmarirea se face esantionar, nu pentru toti absolventii, urmand ca anual sa publice un raport in acest sens.


3. In loc sa ceara saci de documente, un ARACIS independent si obiectiv ar putea evalua, esantionar, progresul in invatare al studentilor.

Propunere: ARACIS sa aleaga, periodic, un esantion de studenti de la diferite programe de studii, pe care sa-i testeze, prin grile de intrebari personalizate, lamurind astfel nivelul de cunostinte al studentilor la un moment dat, de exemplu inaintea examenului de licenta. Rezultatele sa fie facute publice.


4. Orice tara "normala" are un organism unic de autorizare si acreditare a furnizorilor de educatie, in virtutea faptului ca statul este "tinut" raspunzator de calitatea si nenocivitatea produselor si serviciilor din piata. Inclusiv din "piata" educationala. Doar ca in Romania orice organism care detine monopolul intr-un domeniu are tendinta sa esueze lamentabil in coruptie si trafic de influenta.


Propunere: pentru o perioada de timp statul ar trebui sa apeleze si la alte agentii europene de evaluare a calitatii, inclusiv in vederea autorizarii si acreditarii, atunci cand are dubii asupra corectitudinii unor auditari facute de ARACIS. De asemeni, evaluarea periodica a calitatii educatiei sa fie realizata exclusiv da catre alte agentii inscrise in registrul european, romanesti sau straine, nu de catre ARACIS, ca o verificare incrucisata a evaluarilor realizate cu ocazia acreditarii.


In invatamantul preuniversitar lucrurile nu stau mai bine.


Comisia prezidentiala condusa de Mircea Miclea, evaluari internationale (PISA, TIMSS, PIRLS), aprecieri ale unor ONG-uri autohtone, angajatorii din piata muncii, desfiinteaza calitatea invatamantului preuniversitar romanesc.


Sigur ca existe insule de excelenta si aici ca si in invatamantul superior, dar ele nu pot ascunde marea de mediocritate.


Organismul echivalent ARACIS-ului este aici ARACIP. Pana in prezent s-a ocupat de autorizare si acreditare, tot pe baza unor saci de documente, in loc sa masoare rezultatele invatarii, adica progresul scolar al elevilor.


1. Exista si aici opinia paguboasa ca scoala isi face datoria daca "preda" si "evalueaza", invatarea este treaba elevilor, daca invata bine, daca nu, treaba lor. Pe acest principiu sunt croite referentialele si mecanismele de evaluare, nu pe stabilirea rezultatelor invatarii si satisfacerii cerintelor beneficiarilor.


Propunere: specificarea expresa in lege a scopului evaluarii calitatii educatiei, anume masurarea progresului scolar al elevilor si satisfacerea cerintelor beneficiarilor. Daca progres scolar nu e, nimic nu e.


2. Un singur organism central, cu circa 20.000 de furnizori de servicii educationale este imposibil sa-si realizeze obiectivele pentru care a fost creat.

Propunere: autorizarea provizorie si acreditarea unitatilor de invatamant preuniversitar, cu exceptia liceelor, sa revina organismelor de specialitate ale Consiliilor Judetene, care stiu oricum mai bine care este contextul economic, geografic si social in care vor functiona respectivele unitati scolare. Este total neproductiv ca o gradinitia privata, cu 15 locuri, din Maramures de exemplu, sa astepte doi ani autorizarea sau acreditarea venita de la un organism de la Bucuresti. ARACIP ar ramane doar autoritate de reglementare in domeniu si s-ar ocupa de acreditarea liceelor, care sunt oricum mai putine.


3. "Meseria" de evaluator al furnizorilor si proceselor educationale trebuie "externalizata", adica evaluarea calitatii trebuie sa devina, in timp, o ocupatie independenta, pentru a-i asigura obiectivitatea.

Propunere: infiintarea unui Registru National al Evaluatorilor in Educatie, (RNEE), dupa principiul Corpului de Experti Contabili. Acest RNEE ar trebui sa fie administrat de societatea civila, fiind o activitate relativ simpla. Evaluarea periodica cat si evaluarea in vederea autorizarii si acreditarii sa se faca prin selectare aleatorie de catre membrii acestui registru.


4. Credibilizarea examenelor de absolvire. Nu este posibil sa asistam an de an la acelasi circ, urmarit copios de media, iar statul sa fie incapabil sa emita proceduri care sa opreasca mistificarea si ipocrizia, in special in cazul examenelor de bacalaureat.


Propunere: utilizarea in cazul examenelor de absolvire, cu unele exceptii din invatamantul vocational, atat in preuniversitar cat si in universitar, a aplicatiilor informatice care sa genereze teste grile personalizate, similare dar nu identice, cu corectare elctronica si cu transmiterea automata a rezultatelor la serverele ministerului. In felul acesta se elimina, in buna masura, subiectivitatea corectorilor, care fiind simultan si furnizorii serviciilor educationale n-au nici un interes "sa-si dea cu firma in cap".


In concluzie, daca in domeniul controlului si evaluarii calitatii serviciilor educationale, de stat sau private, nu se face ordine si nu se instituie acele mecanisme care sa elimine ipocrizia, mistificarea si minciuna, putem sa cheltuim in continuare sume uriase, rezultatele educatiei si formarii profesionale romanesti vor fi tot capsunarii din Spania sau bonele si ingrijitorii de batrani din casele bogatilor Europei.


Iar economia romaneasca va avea in continuare o productivitate direct proprotionala cu nivelul de calilificare a angajatilor, adica redusa.


de Stefan Vlaston HotNews.ro



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.