Ultima oră

Cum fura preotii, ofiterii si profesorii din supermarketuri

Hoti scoliti in Italia sau Spania sau pur si simplu oameni impinsi de la spate de foame dau lovitura dupa lovitura in supermarketurile din Focsani u chiar si casierele sau cei de la curatenie fura de la patroni cu ajutorul sotilor u furturile sint descoperite gratie camerelor video, a dispecerilor si agentilor de paza u firmele de paza stau cu ochii pe marfa pentru ca pagubele mai mari sint suportate de acestea u Se fura orice din magazine, iar hotii sint din toate categoriile sociale! , spun responsabilii de paza u topul celor mai furate produse: parfumuri, alcool si alimente u u ziarul nostru va dezvaluie metodele de furt ale hotilor profesionisti

Zilnic, in supermarketurile din Focsani are loc cel putin un furt. La fiecare doua zile, un hot, care produce un prejudiciu minor, este iertat si nu mai e dat pe mina Politiei. Hotii sint profesionisti, scoliti in Italia sau Spania, sau doar simpli "gainari" care fura un parfum, un deodorant sau ceva de mincare. Printre cei care fura se afla si casierele magazinului sau personalul de paza. Loviturile privesc in general toata gama de produse, dar sint si jafuri de citeva mii de lei. Unii dintre hoti reusesc sa pacaleasca vigilenta camerelor de supraveghere, dar si a agentilor de paza. Firmele de paza au scapat din ochi chiar si hoti care au sustras un laptop de 2.000 de lei. Pagubele sint suportate de firmele de asigurari, in baza unui plafon maxim, dar si de firmele de paza, daca "se sare calul". Unii dintre hoti au ajuns sa fure la fel cum un om normal merge aproape zilnic la cumparaturi. Cei care pun mina sint din toate categoriile sociale, de la ofiteri, dascali, preoti, ingineri sau profesori si ajungind pina la patura de jos a societatii. Unii dintre ei sufera insa de cleptomanie.

"A fost jale la inceput!", a caracterizat un patron de supermarket situatia dinaintea instalarii sistemelor de supraveghere. Incet, incet, patronii au inteles ca metodele de a fura ale hotilor au evoluat, fiind importate din tarile europene. Astfel, a fost nevoie sa fie montate camere de supraveghere mobile, sa fie angajate firme de paza profesioniste, care sa se dezvolte la fel de repede ca tehnicile de furat. Daca inainte "praduitorii" erau tot timpul cu un pas inaintea agentilor de paza, acum deficitul a fost recuperat, iar cei care scapa sint putini. "La inceput lucram pentru ei. Se furau de toate, dar in special obiecte mici. Acum ne-am imbunatatit foarte mult sistemele anti-efractie si automat a scazut si numarul furturilor. Chiar exista un supermarket din oras unde intreaga conducere a fost concediata, la un moment dat, pentru ca furturile au depasit estimarile. Metodele prin care sintem lasati fara marfa sint multiple, plecind de la ascunderea produselor in haine sau buzunare, schimbarea codului de bare de la un produs ieftin la unul scump, schimbarea ambalajelor. De exemplu: se ia o pasta de 6 lei si se introduce intr-o cutie de la o pasta de dinti mai ieftina. Asemenea cazuri sint frecvente la noi", ne-a spus Feliciu Paraschiv, patronul de la Paco Focsani.

Acesta, ca orice alt patron de supermarket, se poate constitui parte civila in fiecare proces penal in care cei prinsi la furat sint judecati. "Noi ii iertam in general pe toti, pentru ca prejudiciul este mic. Nu poti cere daune pentru o ciocolata. Oricum in mare parte, daca nu sint recidivisti, acestia primesc NUP din partea procurorilor. Dar sint si profesionisti care au ajuns sa ne faca parca in ciuda. Am pe unul de la mine din cartier care a intrat in magazin si a furat in 40 de secunde un parfum si doua sticle de whisky. Incepuse sa vina ca la el acasa. Statea cu prietenii la bautura si cred ca il trimiteau acestia sa mai ia o sticla-doua. Asta cred ca ne-a furat tot whisky-ul care ne-a disparut din magazin in decursul timpului. E normal ca ne-am constituit parte civila impotriva unui astfel de individ, care a refuzat si sa ne returneze paguba. A ajuns la puscarie, la fel ca si frate-su", ne-a mai spus Feliciu Paraschiv. Politica este asemanatoare si in celelalte mari supermarketuri din oras, unde patronii au ultimul cuvint. Firmele de paza anunta in primul rind conducerea magazinului, care ia deciziile in functie de prejudiciu. "Daca gasim o femeie in virsta, care a mincat o banana si a baut un suc, sau un red-bull, de obicei ii dam drumul. Este clar ca persoana respectiva a facut-o pentru ca ii era foame, dar cum poti sa-i dai drumul unuia care il gasesti cu laptopul pe mineca sau cu mai multe i-pod-uri. Acolo nu mai este vorba decit de intentie si acesti indivizi trebuie sa raspunda in fata legii", ne-a spus patronul unui alt supermarket din oras.

Firmele de paza, tot timpul cu ochii pe hoti

Fara posibilitatea de a face fata marilor lovituri, patronii de magazine nu au avut de ales si au angajat firme de paza. Carrefour si Kaufland au lucrat pina la inceputul anului cu aceeasi firma de paza, condusa la nivelul judetului Vrancea de un fost ofiter de Armata, lt.col Sergiu Bajenaru. Intre timp, aceasta firma a ramas doar cu unul dintre cele doua mari magazine. "Sint destule furturi comise. Ca o medie, avem cam 25 - 30 de hoti prinsi intr-o luna. De asemenea, inca 15 - 20 intr-o luna sint prinsi la furat, dar sint lasati sa plece pentru ca directorul magazinelor considera ca prejudiciul este mic, la fel ca si pericolul social", ne-a explicat Sergiu Bajenaru, directorul punctului de lucru Focsani de la Cobra Security. Cei prinsi la furat sint bagati in camera de interpelare. "Noi ii retinem, ii controlam in camera de interpelare, completeaza o fisa, iar apoi sint pusi sa plateasca contravaloarea bunurilor furate. De asemenea, pe bonul de casa sint pusi sa scrie ca au furat si apoi sa semneze. Noi sintem martori in procesele in care acestia sint acuzati, iar in fiecare joi sau vineri ne prezentam la procese", ne-a detaliat Sergiu Bajenaru. Acesta a povestit si modul cum majoritatea hotilor incearca sa scape de vigilenta angajatilor sau de camerele de luat vederi. "Mai intii vine «Sageata», cum ii spunem noi! Acesta intra, verifica sistemul de paza, pregateste marfa. Apoi, a doua mina plimba caruciorul pina in zona caselor, iar abia la a treia mina se fura marfa. Numai ca sistemul de supraveghere este foarte performant. Avem camere mobile si doi dispeceri care urmaresc tot timpul ce se intimpla in magazine. In aceste conditii 60 - 70 la suta din faptasi sint prinsi. Restul reusesc sa scape, dar paguba se incadreaza in polita de asigurare. In general scapa cei care fura putin, un deodorant sau o sticla de bautura, pentru ca cei cu produse scumpe scapa foarte rar. De exemplu, pina acum, ca si produs foarte scump, hotii au reusit sa plece cu un singur laptop din magazine", a precizat directorul Cobra Security. In marile supermarketuri functioneaza peste 50 de camere de luat vederi, dintre care citeva sint pe sine si se plimba prin magazine. "Pina acum toate pierderile s-au incadrat in cuantum. Speram sa nu il depasim niciodata", ne-a mai spus Bajenaru. Bunurile de mari dimensiuni sint greu de sustras, pentru ca imediat cum trec de casa, pe bonul acestora se aplica o stampila cu data si ora, lucru care face aproape imposibila scoaterea unui alt produs asemanator pe acelasi bon. Totusi, un angajat a reusit inainte de a se aplica stampila sa fure doua masini de gatit. De asemenea, preventiv, agentii sigileaza la intrare bagajele mari ale clientilior, pentru a se evita reclamatii ulterioare de genul "am venit cu el de acasa".

Ascunse sub fusta femeilor sau in chiloti

Hotii fura pentru a supravietui sau pentru a se imbogati. Daca unii prefera sa manince si sa bea in magazine, altii dau lovituri la comanda. "Cei care maninca in interior si arunca ambalajul pe sub rafturi sint pusi sa plateasca. Acestea nu sint considerate furturi. In schimb, la hotii de profesie le-am gasit liste in buzunar in care aveau comenzi de la altii. Unul avea comanda de laptop, ipod-uri, carduri de 2 GB, aparate foto sau telefoane mobile. In general, politistii fac cercetari si ii audiaza si pe cei de afara care dau astfel de comenzi. Am prins ofiteri, subofiteri, profesori, preoti, dascali sau ingineri. Chiar pe un inginer de la fostul CPL, pe care-l cunosteam de pe vremea cind lucram in Armata, l-am gasit cu un laptop. Desi avea bani suficienti pe card, acesta a preferat sa incerce sa-l fure. Fura toate categoriile sociale. Metodele sint diverse. Cele mai ingenioase sint folosirea body-ului de la femei, buzunarele ascunse in haina de iarna sau sub fustele femeilor de etnie rroma. Toate acestea dupa ce codurile de bare sint scoase", mai spune Sergiu Bajenaru. Furturile se comit in general cind magazinele sint pline. Preventiv insa, firmele de paza au cite un angajat civil, care se plimba prin magazine pentru a vedea grupurile suspecte.

Angajati concediati si cu dosare penale

Nu numai persoanele din afara supermarketurilor fura. Patronii sint furati chiar si de proprii angajati. Trei angajate de la unul dintre marile supermarketuri locale au fost concediate re la inceputul anului dupa ce au uitat sa citeasca unele produse luate pentru acasa. De altfel, camerele de luat vederi supravegheaza si activitatea angajatelor de la case. Si personalul de serviciu incearca sa se aprovizioneze pentru acasa. Unii dintre angajatii firmei de curatenie sint ajutati de soti sau sotii pentru a scoate produse din magazine. Si casierele si oamenii de serviciu sint dati afara imediat cum sint prinsi, dar se aleg si cu dosare penale. O categorie aparte sint cleptomanii, cei care fura pentru ca au aceasta manie de a-si insusi bunuri straine, fara a avea nevoie de ele si fara a urmari vreun profit material. Acestia platesc in general anumite produse luate din magazine, dar uita sa le achite pe altele, pe care le ascund sub imbracaminte. Uneori, valoarea produselor furate este ridicola, acestia furind de exemplu odorizante sau rujuri.

Politia are ultimul cuvint

De la inceputul acestui an, politistii au intocmit 15 dosare penale pentru furt calificat pe numele celor care au sustras bunuri din supermarketuri. Jafurile s-au produs la Carrefour, Dedeman, Kaufland sau Zanfir. "Furturile se produc in general in momentul cind magazinul este aglomerat. Se fura produse mici. Daca nu este lume multa, cei profesionisti nu actioneaza. In topul celor mai furate produse conduc parfurmurile, alcoolul si produsele alimentare. Virstele celor care au comis aceste spargeri sint intre 15 si 52 de ani", spune comisarul Gicu Avasiloaie, seful Politiei municipiului Focsani. Aceste cifre privesc doar faptele care au fost sesizate la politie. Toti cei care au dat spargeri de la inceputului anului 2010 sint din Focsani, cu exceptia unui barbat venit din Neamt. In 2009, politistii au inregistrat 64 de furturi din supermarketuri. Politistii spun ca nu tin cont de valoarea prejudiciului si atrag atentia amatorilor ca pot ajunge la inchisoare daca comit astfel de fapte.

Probele video, acceptate in instanta

Inregistrarile video care dovedesc furturile comise sint luate in considerare la proces, chiar daca multi ar putea invoca faptul ca acestea ar putea fi trucate. "Aceste imagini sint probe in instanta pentru ca imaginile sint preluate direct de pe hard-disk, iar trucarea este imposibila. Aceste imagini ne ajuta foarte mult pentru a-i prinde si pe cei care inlatura codul de bare. Dispecerii anunta despre cele petrecute in magazine, hotii sint lasati sa iasa pe la case, iar apoi se intervine in forta. In general facem fata, daca e nevoie insa chemam politia, sau in cel mai rau caz mascatii", ne-a mai spus Sergiu Bajenaru. Atitudinea celor prinsi este diferita. "Cei mai multi incearca sa se scuze. Avem insa si recalcitranti, care ne ameninta cu judecata, poate, poate ne speriem si cedam. Cind isi dau seama ca avem probe impotriva lor incep sa-si schimbe atitudinea", a mai precizat Sergiu Bajenaru. Intr-o tara aflata in plina criza financiara, furturile din supermarketuri tind sa devina o ramura importanta a economiei nationale, din care unii supravetuiesc, iar altii gasesc bani pentru distractii, droguri sau fite. (Dan CHIRIAC)

---