Ultima oră

INTERNATIONAL: Grecia, odiseea unui faliment. Cum bogatasii greci si-au impins propria tara in prapastie

Ziarul de Vrancea
5 mar 2010 347 vizualizări
Athina Onassis de Miranda traieste cu sotul ei brazilian la Săo Paulo. Miliardara de 25 de ani e nepoata legendarului armator grec Aristoteles Onassis.

Bogata mostenitoare vorbeste mai bine franceza si suedeza, decat limba lui Homer si dispretuieste "tot ce-i grecesc", chiar daca uneori participa la concursuri de calarie, reprezentand Grecia. Pana si faimoasa insula a familiei, Skorpios, ar vrea s-o puna la vanzare, desi in pamantul ei sunt ingropati bunicul, unchiul si mama sa.


Partea din mostenire care nu apartine Athinei (25 de ani), inclusiv compania navala Olympic, este administrata de Fundatia Alexander-Onassis. Actiunile caritabile au loc si in Grecia, sediul fundatiei se afla insa la Vaduz, capitala paradisului fiscal Liechtenstein. Dar Athina nu e singura, pe lista bogatasilor greci, carora gustul Hellas-ului li se pare acru.


Bancherul Spiro Latsis, clasat de "Forbes" in fruntea celor mai bogati greci, locuieste la Geneva. Armatorii Philippe Niarchos si Michael Lemos traiesc in Anglia. Tot peste Canalul Manecii locuiesc Stelios Haji-Ioannou, fondatorul Easyjet, ca si Alki David, actor, regizor, magnat mass-media si mostenitor al averii familiei Leventis, provenite din business-ul naval si imbutelierea Coca-Cola.


Flota armatorilor Greciei e impresionanta, insa pluteste pe alte mari fiscale, decat ale patriei. O exceptie e Vardis Vardinogiannis, care controleaza rafinaria Motor Oil Hellas si o parte din mass-media greaca. Insa marii evazionisti fiscali nu sunt singurii care se antreneaza cu drag in initiative private, fugind ca dracul de tamaie cand e vorba sa-si plateasca darile la stat. Mai sunt si altii, mai mici.



Tiparii alunecosi


"Fara controlul capitalului, guvernul grec nu va putea stabiliza tara", este de parere expertul fiscal John Christensen. Christensen e si directorul initiativei globale Tax Justice Network, care se angajeaza impotriva evaziunii fiscale. In realizarea acestui control, trebuie insa depasite serioase obstacole politice.


Superbogatii sunt extrem de mobili, alunecosi si greu de prins, ca niste tipari. "Sunt insa multi liber-profesionisti si alti specialisti care castiga foarte bine. Acestia nu pot pleca chiar asa simplu din tara" spune Christensen.


Surse anonime din cercul bancar de la Atena, citate de Der Spiegel, apreciaza la "zece miliarde euro, sumele transferate din tara, de la declansarea crizei de stat din noiembrie 2009". Ca una din principalele destinatii ale banilor, este mentionat Ciprul. Conform publicatiei Cyprus Mail, ministrul cipriot de finante, Charilaos Stavrakis, ar fi confirmat intr-o discutie neoficiala ca "miliarde din tara-mama se scurg inspre regiunea greaca a insulei".


Ciprul e o Elvetie a Mediteranei, o insula a bunastarii, cu banci secretoase si cele mai mici taxe fiscale din intreaga zona Euro. Prin intermediul unui holding cipriot, dividendele pot fi incasate si din alte tari, sub scutire de impozit. Grecii si rusii sunt puternic reprezentati in sectorul bancar cipriot. "Ciprul insa nu e statia terminus a banilor, ci doar o trambulina. Problema e veche si cunoscuta", explica Christensen. Marele capital grec aterizeaza in final la New York sau Londra, in Elvetia si Luxemburg.



Fakelaki, plicul pe sub masa


"Doar 19% din veniturile economiei grecesti de anul trecut au fost impozitate" scrie Spiegel.de, tragand concluzia ca "multi mint fiscul". "Nimeni nu crede ca doar 15.000 de greci castiga peste 100.000 de euro pe an" a spus ministrul de finante al Greciei, Giorgos Papakonstantinou, pentru cotidianul britanic Guardian. Insa doar atata reiese, din declaratiile lor de venit. Vilele de la marginea Atenei, iahturile din porturi, o puzderie de insule mici in proprietate privata dau insa o alta impresie.


"Vom elimina orice tratament fiscal preferential pentru grupe de profesii cum sunt inginerii, arhitectii, soferii de taxiuri, proprietarii de chioscuri si benzinarii" a anuntat ministrul de finante grec. Transportul de combustibil va fi supravegheat prin satelit, pentru a fi prevenit comertul acestuia, la negru. Cetatenilor li se cere sa solicite bonuri de cumparare de la comercianti, pe care apoi si le vor putea deduce din venituri.


Control si transparenta se anunta si in domeniul medical si farmaceutic. Retetele urmeaza sa primeasca un cod cu bare, din care sa reiasa numarul tratamentelor medicale la care a fost supus pacientul. Acest domeniu profund clientelar se afla nu doar in atentia guvernului grec, ci si a Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD). Anul trecut, OECD a facut o analiza a spitalelor grecesti si le-a caracterizat drept "puternic corupte".


"Fakelaki" sau "plicul mic" e mai degraba regula, in randul bogatilor medici atenieni. Unii dintre ei au fost deja verificati, in declaratiile lor de venit erau trecuti doar 10.000 de euro pe an. Premierul grec promite "controale sistematice ale acestora", ca si "publicarea exemplara a acestor declaratii in Internet, pentru ca, vazand cum traiesc acesti oameni, vecinii si pacientii lor sa inceapa sa puna intrebari".


Sapte miliarde de euro deficit au avut spitalele din Grecia, in 2009. "Imaginati-va cati bani am putea economisi, daca am introduce computere in clinici, caci pana acum a existat prea putin control asupra procurarii de medicamente si necesar medical. In Germania costa un stent (n.a. implantat cardiac) 500 de euro, la noi 2.000-2.500 de euro. De vina e coruptia," a spus premierul grec Georgios Papandreou.



Coruptie fara margini


Coruptia din Grecia a fost masurata de Transparency International (TI) si evidentiata intr-un studiu luat ca referinta, anul trecut, de cotidianul german Die Welt. In medie 1.355 de euro s-au platit mita "pentru o autorizatie de constructie, obtinerea mai rapida a unui permis de conducere sau talon auto, internarea mai rapida intr-un spital de stat sau manipularea rezultatelor unui control fiscal". La 1.671 de euro a fost evaluat continutul mediu al "fakelaki", plicul impins pe sub masa avocatului, a doctorului sau functionarului bancar.


Conform Die Welt, TI calculeaza 787 de milioane euro dati mita in 2009, in Grecia: 462.000.000 euro functionarilor publici, 325.000.000 euro in sectorul privat, ceea ce reprezinta o crestere de 23%, fata de anul de referinta 2007. Seful TI Grecia, Konstantin Bakouris, considera insa ca aceasta e doar coruptia marunta. "Coruptia cu adevarat mare, la nivel de companii si stat, cum a fost scandalul mitei de la Siemens, nici macar nu este luata in calcul, desi e extrem de raspandita" a spus Bakouris.


In indexul de perceptie a coruptiei publicat de TI in 17 noiembrie 2009, Romania, Bulgaria si Grecia merg umar la umar, situandu-se pe ultima pozitie (28) din clasamentul regional, al tarilor UE si ale Europei de Vest.



"Vom sangera financiar"


Dupa un an si jumatate de la declansarea crizei financiare globale, semnalizate de falimentul din 15 septembrie 2008 al bancii americane Lehman Brothers, efectul de domino a intrat intr-o noua faza, colapsul de stat. Alaturi de pacientul grav Grecia, mai sunt si alti pacienti: Irlanda, Italia, Portugalia. Inainte de imprumutul de la FMI, nici Romania nu statea prea bine.


Grecii sunt la momentul adevarului. Pensii inghetate, salarii reduse pentru bugetari, contractarea aparatului functionaresc de stat, combaterea economiei clientelare, cresterea TVA-ului la produsele de larg consum, a accizelor la alcool, tabac si combustibili, impozitarea mai mare a salariilor de varf. Se anunta, in premiera absoluta, si o posibila impozitare a veniturilor si proprietatilor bisericesti. 4,8 miliarde de euro ar urma sa intre in plus la bugetul de stat al Greciei, in 2010.


Premierul socialist Papandreou anunta un drastic program de austeritate, se arata intransigent cu evaziunea fiscala, coruptia si politica clientelara. Se pune insa intrebarea, daca politicul e chiar atat de rupt de realitate, pe cat vrea sa arate. De zeci de ani, trei familii conduc Grecia, ca adevarate dinastii: Karamanlis, Mitsotakis si Papandreou. Actualul premier e al treilea, din "dinastia Papandreou". Sa nu insemne aceasta mostenire de putere politica chiar nimic, in contextul actualei "belele grecesti"?


Personalitatea politica a lui Papandreou (58 de ani) e bine cotata, Partidul Socialist pe care il reprezinta era sustinut de 48% din electoratul grec. Pana la anuntul masurilor recente de austeritate, extrem de nepopulare si care au sporit "presiunea strazii".


Seful guvernului grec intentioneaza sa se intalneasca cu liderii de sindicate, pentru a contracara inecarea tarii intr-un val de greve. Greva pensionarilor a avut deja loc, pentru 16 martie este anuntata o greva de 24 de ore a functionarilor de stat. "Cu aceste masuri vom sangera financiar, ele vor avea urmari de necrezut asupra societatii grecesti" a spus o purtatoare de cuvant a sindicatului functionarilor publici, la radioul national.



Presiunea pe Euro


Teama de insolventa financiara a Greciei, a carei indatorare ar putea atinge in 2010 pana la 120% din PIB-ul tarii, se resfrange, de saptamani de zile, si asupra monedei comunitare.


Ani la rand, Grecia ar fi falsificat statisticile, pentru a-si ascunde fata de UE datoriile ajunse la 271 miliarde de euro si un deficit bugetar de 12,7% din PIB. Sa fie doar statisticienii greci de vina? La Bruxelles n-a observat nimeni nimic?


Laureatul premiului Nobel pentru Economie in 2008, Paul Robin Krugman, a descris deviza comuna (n.a. Euro) ca o constructie gresita, deoarece tari ca Grecia si-ar putea combate deficitul mai flexibil, prin devaluarea propriei monede nationale. Premierul grec crede totusi ca "Euro a facut posibila acordarea de credite ieftine firmelor noastre. Prin aceasta, am atins o rata de crestere de pana la 5%. Insa Euro are si lipsuri, pentru ca politica economica a tarilor Uniunii nu e comuna".


Papandreou vrea sa faca presiuni asupra Uniunii Europene, care sa-i sara rapid in ajutor. Semnalul UE ar stopa presiunea speculatiilor de la burse, considera unii economisti de la Atena. Nemtilor li s-a reprosat chiar ca Grecia n-ar fi acum in aceasta situatie, daca n-ar fi fost asa distrusa dupa razboi.


Vineri, Papandreou urmeaza sa se intalneasca la Berlin cu cancelarul Angela Merkel, sambata la Paris cu presedintele francez Nicolas Sarkozy, iar martea viitoare cu presedintele american Barack Obama, la Washington.


Cu taxe sporite si economii drastice, guvernul spera sa salveze statul elen de la faliment. Poate insa, un stat, sa dea realmente faliment, ca o firma sau o persoana privata? Poate. In ianuarie 2009, la o reuniune de criza organizata de o banca din Frankfurt, cancelarul german Angela Merkel a spus: "Circula zvonul ca statele nu pot da faliment". Dupa o scurta pauza, Merkel a continuat: "Acest zvon nu-i adevarat".



de Dani Rockhoff HotNews.ro


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.