Recunoasterea persecutiei comuniste, solicitata in instanta
O focsaneanca de 59 de ani solicita in instanta repunerea in termen pentru recunoasterea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista, dupa ce, timp de 4 ani, in anii "â„¢50, familia sa a fost dislocata in Ialomita. Lidia B. avea doar cinci luni cind, in urma Decretului 200/1951, toata familia s-a a fost mutata fortat in Rachitoasa, judetul Ialomita. Anul trecut, focsaneanca a solicitat Comisiei pentru Constatarea Calitatii de Luptator in Rezistenta Anticomunista sa i se recunoasca faptul ca este beneficiara Legii 118/1990, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice. Conform acestui act normativ, timpul de stramutare intr-o alta localitate constituie vechime in munca si se ia in considerare la stabilirea pensiei si a celorlalte drepturi. Anul trecut, focsaneanca a primit un raspuns negativ de la Comisie, intrucit s-a considerat ca termenul de depunere al solicitarii expirase, singura institutie in drept de a o repune in termen pentru rediscutarea cererii fiind instanta de judecata. Lidia B. mai arata in cerere ca, potrivit legii, ar avea si dreptul la o indemnizatie lunara de 200 de lei pentru fiecare an de domiciliu fortat obligatoriu, insa pentru a beneficia de aceste drepturi, Comisia pentru Constatarea Calitatii de Luptator in Rezistenta Anticomunista ar trebui sa isi spuna cuvintul. Dislocarea si fixarea de domiciliu obligatoriu in baza Decretului 200 a venit ca un apendice la Decretul 83 din 3 martie 1949, care se referea la nationalizarea paminturilor mosieresti ramase in urma Reformei Agrare din anul 1945. Desi initial masura viza fostii mosieri si familiile acestora, in anul 1951, Ministerul Afacerilor Interne a emis decizia nr. 200, conform careia s-a extins masura de dislocare si fixarea domiciliului obligatoriu si altor categorii de persoane, "suspecte de activitate dusmanoasa", in cazul de fata fiind vorba despre basarabeni. (Nicoleta CRISTEA)