Angajati sa prinda iepuri salbatici cu miinile goale!
Curse intre oameni si iepuri de cimp sau cum sa prinzi iepuri cu miinile goale, cam asa s-ar putea descrie vinatorile de animale vii organizate de Directia Silvica si Asociatia Judeteana a Vinatorilor si Pescarilor Sportivi pentru o serie de exporturi speciale, care aduc venituri de zeci de mii de euro anual. "Bataile" sint un adevarat spectacol pentru putinii oameni care au privilegiul sa vada cum se urmaresc si se prind iepurii de cimp pentru a fi bagati la cutii si trimisi apoi pachet in Uniunea Europeana. Doua astfel de partide de vinatoare au fost organizate simbata in fondurile Radulesti din comuna Vinatori, cind in plasele silvicultorilor au intrat peste 150 de urecheati care vor fi exportati vii si nevatamati in Italia. Stirnite de gonaci au fost si citeva vulpi, dar si caprioarele din Padurea Neagra. Pentru evitarea pierderilor, padurarii tocmesc cei mai buni prinzatori, localnici care si-au dovedit iuteala cu prilejul altor prinsori de acest gen. Pentru ca niciodata nu stii de unde sare iepurele, la asemenea partide de vinatoare nu este loc pentru incepatori. Unii gonaci au experienta de zeci de ani la fugarirea iepurilor pe cimp, animale cunoscute pentru agerimea si timiditatea lor proverbiale.
Cine fuge dupa multi iepuri... oboseste
Zeci de sateni din Radulesti, imbracati nici prea gros, pentru a fi sprinteni, dar nici prea subtire pentru a nu ingheta de frig, si dotati cu bite au batut vreme de patru ceasuri cringul din apropierea satului pentru a aduce iepurii in plasele puse pe cimp in forma de zig zag. La o "bataie", gonacii merg pe jos in jur de 5 kilometri, astfel incit sa incercuiasca populatia de iepuri de pe sute de hectare, ca intr-un adevarat lat. Auzindu-i de departe ai senzatia ca participa la o vinatoare ancestrala, un adevarat ritual pierdut. Sint tarani cit se poate de prozaici care de ani de zile se tocmesc cu ziua de catre paznicii de vinatoare la prins iepuri salbatici in zona de ses a judetului. In sezonul de vinatoare, «prinzatorii» ies in numar mare pe cimp, fac zgomote pentru a scoate iepurii din grohotisuri si tufisuri, dupa care fac tot posibilul pentru a pune mina pe ei. Asta dupa ce cei mai rabdatori stau nemiscati in zapada chiar si jumatate de ceas, imbracati in halate albe, pentru a pacali vinatul. Animalele haituite sint prinse apoi cu miinile goale, dupa o lupta corp la corp.
«Iepurele se uita doar inainte. Daca a apucat sa se intoarca nu mai pui mina pe el! Si cind ii prinzi trebuie sa ai mare grija pentru ca se zbat atit de tare incit isi pot provoca moartea. Iepurele se impiedica de ochiul plasei, moment in care trebuie sa-l inhati de picioare si sa-l bagi cu capul la cutie. Si tre sa fii iute si de mina si de picior, pentru ca iepurele fuge mai repede ca acceleratul, trece pe linga tine cu viteza luminii», ne spune unul dintre gonaci, Maricel Stoian, pentru care vinatoarea este o adevarata distractie. Datorita diferentei de lungime dintre membrele ante¬rioare si cele posterioare, iepurele nu se poate deplasa la pas, ci numai in salturi, a caror intindere poate atinge chiar trei metri. Proverbiala lor iuteala nu este deloc un impediment pentru cei care vor sa se puna bine cu padurarii. Si asta pentru ca din pricina crizei au cam disparut statele de plata iar zilierii sint platiti adesea in natura cu "¦ vreascuri. Totusi, adesea, iepurii reusesc sa scape din prinsori, ceea ce silvicultorii spun ca este «sansa vinatului la viata».
Vinatoare fara pusca
Inginerul silvic Gheorghe Capatina, de la Ocolul Silvic Focsani, spune ca iepurele este un adevarat maestru la inducerea in eroare a urmaritorilor, motiv pentru care nu chiar toata lumea e dispusa sa participe la asemenea vinatori, intrucit se depune un efort considerabil. "Cel mai mult muncesc cei care prind efectiv iepurii si cei care intind plasele pe cimp. In aceasta zona am intins cam 800 de metri de plasa, in unghi ascutit, unde se opresc iepurii din goana. Iepuri avem destui, dar in functie de cum merg oamenii avem succes sau insucces. Aici nu se ucide, vinatul este prins si folosit la repopulari in alte zone", ne-a spus specialistul in vinatoare. Gonacii au nenumarate povesti iepuresti si spun ca o asemenea vinatoare "te stoarce de vlaga mai ceva ca o zi de sapa". Alexandru Dumitru, de 60 de ani, este unul dintre cei mai experimentati gonaci din Radulesti. Cum i-au scapat vreo doi iepuri, omul a generat un adevarat concert de injuraturi. "S-a mers 5 kilometri la o bataie si inca pe atit la a doua. E foarte greu sa mergi pe aratura, mai ales ca este si zapada, frig, dar ne-am incalzit fugind si huiduind. Treaba a fost buna, ca vinatul e bun, viguros, iar pentru noi a fost ca o distractie. Mie imi e drag sa vin la prinsoare, o fac de cind eram copil. Ne mai luam cu un banc, o biza, la final bem un vin fiert oferit de padurari", ne-a povestit omul. Si Tudorel Dumitru, de 49 de ani, se da expert in prins iepuri cu miinile goale. "Trebuie sa fii foarte atent pe flanc, sa nu fuga pe linga tine, ca nici trenul nu-l mai ajunge. Chiar azi am sarit cu burta pe unul sa-l prind, dar mi-a scapat printre picioare. A fost tavaleala, nu gluma", povesteste vinatorul fara pusca.
80 de euro pentru un urecheat
Iepurii au cei mai multi dusmani naturali, iar in fruntea lor s-a pus omul. Sint cele mai vinate animale in Romania, peste un milion fiind prinsi numai anul trecut. Pentru a se inmulti nu are nevoie decit de liniste si hrana. Recoltarea de iepuri vii, care se practica de zeci de ani in judet, aduce venituri considerabile Regiei Nationale a Padurilor. Directia Silvica vinde un singur iepure la export cu aproximativ 80 de euro, iar cota de recolta ajunge pina la mii de exemplare pe sezon. Inainte de a primi pasaport pentru Italia, iepurii sint tinuti citeva zile in carantina, la cantonul Dumbravita, timp in care sint examinati pentru garantarea sanatatii, dupa cum ne explica inginerul Petrica Tudosa, directorul Directiei Silvice. Doar cei vigurosi primesc pasaportul sanitar-veterinar de iesire din tara. Inundatiile din 2005 au afectat destul de serios si populatia de iepuri din lunca Siretului, motiv pentru care Directia Silvica s-a vazut nevoita sa ia o pauza de doi ani de la alergarea sprintenelor mamifere. Acum, dupa cum spun silvicultorii, populatia de iepuri s-a refacut destul de bine, motiv pentru care recoltarile de iepuri vii nu afecteaza echilibrul mediului. Se stie ca iepurii de inmultesc ca "¦ iepurii. In 1859 o singura pereche de iepuri a fost adusa din Europa si eliberata in Australia. Se spune ca intr-un interval de 30 de ani, urmasii acelei perechi numarau deja aproximativ 20 de milioane de capete. In secolul XX iepurii au coplesit intregul continent, motiv pentru care Guvernul s-a vazut nevoit sa trimita armata impotriva lor.
Mincati de bolognezi
Cele mai multe exemplare de iepuri extrase din fondurile de vinatoare vrincene ajung la o firma din orasul italian Bolognia, cu care Romania a dezvoltat relatii comerciale inca de pe vremea comunismului. Doar in 1975, pe vremea cind judetul era condus de primul secretar Simion Dobrovici, s-a sistat exportul de iepuri vii intrucit liderul comunist era un vinator impatimit si se temea probabil ca nu o sa mai aiba animale in bataia pustii. «Urecheatii» vrinceni se adapteaza foarte bine in clima mai calda din Italia, unde ajung sa se imulteasca chiar de patru ori pe an, fata de trei perioade de gestatie anuala cit au in Romania. In final sfirsesc desigur in oalele italienilor. Ultimele partide de vinatoare la iepuri s-au incheiat oficial ieri, pe 31 ianuarie, intrucit incepe perioada de imperechere in ordinul rozatoarelor, urmind ca peste aproximativ 40 de zile sa apara si primii pui. Iar urmatoarele prinsori de iepuri vii vor avea loc abia iarna viitoare. (Silvia VRINCEANU)