Ultima oră

AFACERI: Valentin Lazea, economistul sef al BNR: Bogatii Romaniei nu au dat dovada pana acum de nici un miligram de solidaritate sociala

Ziarul de Vrancea
19 ian 2010 120 vizualizări
Ce ne asteapta din punct de vedere economic in 2010, care sunt temerile si care sunt oportunitatile? Ce evolutie va avea piata bancara din Romania, in an de criza? Dar moneda nationala? Economistul sef al BNR, Valentin Lazea discuta online cu cititorii HotNews.ro. Cele mai bune intrebari se vor regasi in emisiunea Bucuresti punkt Bonn, realizata de HotNews.ro si Deutsche Welle.

întrebari puse de cititorii HotNews.ro:


*

întrebarea nr. 1 Tavi


Domnule Lazea,


1) De ce BNR creaza inflatie marind continu de la revolutie pana azi baza monetara fara acoperire si permitind prin cadrul reglementar expansiunea masei monetare? Daca baza Monetara ar fi fixa ar mai exista inflatie?


Economia sufera enorm datorita inflatiei deoarece decapitalizeaza firmele private in modul cel mai ascuns posibil, mergind pina la a face pierderi reale sa para profituri nominale. In plus creand inflatie prin marirea cantitatii de bani, incercati sa tineti in friu inflatia cu dobanzi insuportabile!!! Cum pot eu sa fac competitie unui german care cumpara strunguri finantate cu 2,5% dobinda iar eu le cumpar cu 15%? Daca nu ati mai crea inflatie tiparind bani in nestire, ar avea si romania dobinzi de finantare mult mai mici astfel incit sa putem si noi intreprinzatorii face competitie firmelor comunitare!!!


2) Veni vorba de dobinzi, de ce nu lasa BNR piata sa decida care sunt dobinzile cele mai bune? Chiar stiu colegi dumneavoastra mai bine de cit piata libera care sunt cele mai potrivite dobinzi? dobinzile gresite, fie ele prea mari sau prea mici sunt in final o mare frina in calea dezvoltarii economice a tarii, de ce nu lasati piata libera sa le decida?


o

Valentin Lazea


Prima intrebare este legitima dar intr-un context mondial, nu pur romanesc. Din 1971, cand a fost abandonat sistemul Bretton Woods, toate bancile centrale produc bani fara acoperire in active reale.

Faptul ca in unele tari aceasta duce la o inflatie mai mare iar in altele la inflatie mai mica sau deloc are explicatie in caracteristici sociale, culturale, psihologice, etc.

In particular, BNR a incercat sa tina in frau creatia monetara si creatia de credit prin masuri neortodoxe ca de exemplu cresterea rezervei minime obligatorii (bancile comerciale fiind obligate sa depoziteze la BNR o cantitate mai mare de mondeda nu mai pot extinde creditul foarte mult)


2. Referitor la dobanzi, piata libera s-a dovedit extrem de volatila si de usor de influentat de zvonuri optimiste sau pesimiste. Mai mult, piata are de regula un orizont de timp foarte scurt: castigul pe o saptamana, o luna, maxim un trimestru. Rolul politicilor in general si al politicii de dobanzi in special este sa modereze variatiile ample nejustificate economic si sa asigure o privire intr-un viitor mai indepartat.


*

întrebarea nr. 2 alex


Care este politica BNR de aliniere a dobanzii de politica monetara cu celelalte tari europene?


Cum va continua politica de reducere a dobanzii de politica monetara in 2010? Va fi o reducere graduala (pasi de 0.25-0.50%) sau vor fi si reduceri mai abrupte (0.75%+)?


Multumesc.


o

Valentin Lazea


La momentul actual, suntem beneficiarii unei conjucturi pe care ar trebui o exploatam: in timp ce in Romania inflatia are tendinta de scadere de la 4.7% in 2009 spre 3,5% in 2010, in zona euro inflatia este in crestere de la 0,9 procente in 2009 spre 1,5 procente in 2010.

Numai aliniind inflatiile putem vorbi ulterior de o aliniere si a dobanzilor de politica monetara. Cu alte cuvinte, nu cred ca ne putem permite o diminuare dramatica a dobanzii de politica monetara in Romania pe termen scurt, numai pentru a imita o moda europeana, intrucat costul unei asemenea decizii ar fi reinflamarea inflatiei si, in consecinta, cresterea din nou a dobanzii.

In ce priveste pasii de reducere a dobanzii de politica monetara, rezulta din cele de mai sus ca eu personal sunt adeptul reducerii in pasi mici de 0,25% in restul acestui an.


*

întrebarea nr. 3 dan cristian


Este actuala apreciere a monedei Euro un atac speculativ ce vizeaza scaderea cursului ,avand in vedere intrarea in conturile MF a 3 mliarde de Euro ,ce vor trebui schimbate in lei pentru a finanta deficitul bugetar(pensii si salarii)?


o

Valentin Lazea


Cred ca actuala apreciere a leului fata de euro are mai mult o componenta psihologica si mai putin o modificare a fundamentelor economice. Din componenta psihologica fac parte atat un sentiment mai bun cu privire la intreaga zona central si est europeana, cat si incercarea de a stopa pierderile pe care unele banci comerciale le intreprind la anumite niveluri de curs. Intre factorii fundamentali, trebuie mentionata scaderea inflatie, scaderea deficitului de cont curent, ritmul de crestere al salariilor mai apropiat de ritmul productivitatii muncii, etc. dar , repet, in opinia mea acestea nu justifica actualul episod de apreciere.


*

întrebarea nr. 4 alex_1


Domnule Lazea,


Este cunoscut faptul că BNR urmărește de aproape politica fiscală a guvernului atat cat și posibilele efecte ale acestei politici asupra economiei naționale (in special in ceea ce privește efectele asupra PIB-ului și inflației). Recent, media a inceput să prezinte două noi posibile taxe/impozite: propunerea de impoziatre a averilor ce depășesc 500000 EUR și propunerea ministrului finanțelor ca modalitatea de calculare a impozitelor pe imobile să fie schimbată, aceasta din urmă ducand la o creștere substanțială a acestui impozit.


Care sunt după părerea dumneavoastră efecte economice acestor două posibile măsuri in:

1. contextul economic actual (i.e. criză) atat cat și in 2. contextul mai larg al țării noastre (o țară care incearcă să prinda din urmă Europa de Vest).


în mod concret, ce efecte credeți că ar avea asupra investiției atat autohtone cat și asupra potențialului de investiție străină astfel de impozite?


Ne puteți da vre-un exemplu comparabil cu Romania unde s-a aplicat un astfel de impozit (aici mă refer la impozitul pe avere)? S-a ajuns la vreo concluzie in ceea ce privește efectul asupra bugetului in cazul introducerii unui astfel de impozit? (Aici mă refer in special la posibilitatea diminuării "bazei de taxare" deoarece este posibil sa plece capitalul din țară sau influxul de capital să se diminueze)


Ultima intrebare: a fost solicitată opinia BNR in ceea ce privește posibilui impact al vreunei dintre cele două propuneri menționate mai sus?


o

Valentin Lazea


Nu am ca referinta vreun studiu despre cele doua tipuri de impozite, dar - ca o opinie personala - de om situat la centrul spectrului politic consider ca ambele propuneri au un sambure de rationalitate economica. Sa le luam pe rand:

impozitarea averilor ce depasesc 500.000 de euro ar afecta maximum 20 de mii de familii cu sume mai degraba modice. De exemplu, o familie avand averea de un milion de euro si la care impozitul de 0,5% se aplica numai la ultimii 500.000 de euro, ar avea de platit anual numai 2.500 de euro. O suma pe care "o sparge" intr-o noapte la un bar.

Altceva este ca bogatii Romaniei nu au dat dovada pana acuma nici de un miligram de solidaritate sociala si ca fie si un leu luat lor sub forma de impozite li se pare prea mult.

Dar nu vad cum un investitor strain rational ar face un capat de tara din introducerea acestui impozit la acest nivel.


In ce priveste impozitul pe proprietate, vreau sa va intreb daca vi se pare corect ca al un apartament de 100 metri patrati intr-o capitala europeana sa se plateasca un impozit anual de numai 50 de euro. Din nou vorbim de cel mai scazut nivel de impozite pe proprietate din Europa si discutia revine daca in societate exista acel minim de solidaritate (numit de Fukuyama capital social). Din pacate, stiu ca raspunsul este negativ si asta e chiar una din problemele mari ale Romaniei.


Opinia BNR nu a fost solicitata cu privire la vreuna din cele doua taxe si cred ca din perspectiva instututionala ar fi bine sa se mentina o separare intre atributii.


*

întrebarea nr. 5 Un tanar economist


D-le Lazea, s-a discutat si ras-discutat oportunitatea adoptarii EURO in regim accelerat. As vrea sa va intreb de ce BNR si dvs. nu incercati sa folositi criza ca o rampa de accelerare a adoptarii EURO? Va rog sa nu faceti apologia leului, in conditiile in care economia e euro-izata de facto si in conditiile in care, demonstrat, industria nu a beneficiat cu nimic de rata flexibila de schimb, respectiv de politica sau interventiile BNR pe piata valutara. S-a discutat mult timp de anul 2014 ca fiind anul adoptarii, acum deja se vorbeste de 1 Ianuarie 2015 si mi-e teama ca acest termen se va prelungi. Intrebarea 2 este legata de ce rol are dl Vasilescu in BNR, ce pozitie profesionala? Il vad mereu insirand o serie de truisme si pe alocuri non-sensuri cu titlul de explicatii de natura economica, incat ma face sa ma indoiesc de competentele BNR in ansamblul sau.


o

Valentin Lazea


Cred ca este momentul declansarii in societatea romaneasca a unui dialog serios in privinta beneficiilor si costurilor adoptarii euro. Ar trebui ca atat publicul cat si clasa politica sa inteleaga ca adoptarea euro reprezinta un premiu important echivalent cu promovarea tarii intr-o clasa superioara, dar ca el vine la pachet cu cedarea a doua prerogative importante: posibilitatea influentarii dobanzii, respectiv a cursului de schimb. Pana acum, folosind aceste doua instrumente BNR afost in masura sa acopere si sa corecteze toate erorile de politica economica din alte domenii, fie ca ele proveneau de la guvern, de la populatie, de la bancile comerciale, etc.

A abandona cele doua instrumente in perspectiva anului 2015 inseamna automat a responsabiliza guvernul, populatia, bancile comerciale in a promova politic fiscale, salariale, de creditare, responsabile si sustenabile.

Acesta si nu altul este motivul pentru care mai avem nevoie de 5 ani.


*

întrebarea nr. 6 Sargon


1)Ati afirmat la inceputul anului trecut ca Romania va avea crestere economica, in realitate a existat o scadere economica semnificativa! Este economia o stiinta predictiva?


2) Va rog sa-mi detaliati citeva bariere (ancore pentru economie) specifice pietei muncii, birocratiei financiare, s.a., care impiedica dezvoltarea economica a tarii .


Va multumesc


o

Valentin Lazea


Afirmatia de la inceputul anului trecut ca Romania urma sa aiba crestere economica in 2009 s-a bazat pe doua componente: una obiectiva, alta subiectiva. Componenta obiectiva avea in vedere expunerea redusa a Romaniei la comertul exterior, precum si ponderea mica a creditului in PIB. Iata ca Polonia, cu caracteristici similare, a reusit sa aiba crestere economica in 2009, deci nu era o presupunere aberanta, apriori, nici pentru Romania ca acest lucru sa se intample. Componenta psihologica are in vedere ca atunci cand pietele se panicheaza excesiv si urmeaza instinctul de turma in sens negativist, rolul organismelor de stat este de a diminua panica, de a da un semnal de incredere si de a realinia randurile unei armate care risca sa se rupa.

Piata muncii sufera, intr-adevar, de rigiditati atat in profil ocupational cat si geografic, precum si de dezinteresul sectorului privat in a oferi training suplimentar fortei de munca din subordine.


+

Valentin Lazea


Birocratia bugetara este si ea destul de ineficienta, adancind neincrederea publicului larg ca banul impozitat va fi folosit cum se cuvine. Pana la urma, cred ca problema Romaniei cea mai mare consta exact in aceasta lipsa de incredere intre contribuabili si cei care gestioneaza banul public, iar diminuarea prapastiei dintre cele doua trebuie sa se faca cu un efort conjugat.


*

întrebarea nr. 7 daniela


Buna ziua, domule Lazea. Dupa parerea mea, sunteti unul dintre cei mai inteligenti oameni din BNR. Toata aprecierea mea!

Sa trecem la intrebari:

1. Imi amintesc ca, prin 95-96, Banca Nationala avea o rezerva valutara ridicola. Cum stati astazi, dupa 14 ani de tranzitie si criza?

2. Ce recomandati publicului in privinta atitudinii fata de bani?

3. Cum credeti ca va evolua situatia economica a Romaniei in 2010?

4.Este pregatita BNR sa ajute si anul viitor?

5. Ca urmare a actualei crize mondiale, a primit capitalismul o lovitura mortala, asa cum cred unii analisti de stanga?


o

Valentin Lazea


La inceputul tranzitie, Banca Nationala avea o rezerva valutara de cateva sute de milioane de dolari. Astazi, vorbim de aproape 30 de miliarde de euro. Desigur, cea mai mare parte dintre acestia sunt o reflectare a investitiilor straine directe si a influxurilor de capital facute posibile de aderarea Romaniei la UE.

2. Atitudinea fata de bani trebuie sa fie aceeasi in perioade de criza ca si in perioade de avant economic si anume - fiecare sa se intinda cat ii este plapuma. Supraindatorarea in dorinta de a obtine un bun astazi cu pretul muncii de maine nu face decat sa mareasca (adeseori sa dubleze) pretul bunului, astfel incat rabdarea este o virtute...

3. In anul 2010, economia Romaniei este posibil sa creasca cu 1 - 1,5%, inflatia sa scada spre 3,5%, salariile sa evolueze sub productivitatea muncii, iar somajul sa mai creasca.

In general, 2010 ar trebuie sa puna bazele unei altfel de cresteri economice decat cea din 2005 -2007, care a fost exclusiv bazata pe consum. Oricat de neapetisant ar suna, Romania trebuie sa reinvete sa imbine cresterea bazata pe consum cu cea bazata pe investitii si pe exporturi.

4. BNR nu se va dezice de la obiectivele sale( reducerea inflatiei si stabilitatea sistemului financiar-bancar) si va da o mana de ajutor guvernului si in privinta obiectivelor acesteia ( crestere economica, stabilizarea deficitului extern). Problema este ca privind spre 2015 si adoptarea euro guvernul si societatea in ansamblu ar trebui sa se bazeze din ce in ce mai putin pe ajutorul BNR si mai mult pe politici proprii, clarvazatoare.

5. Intrebarea este interesanta, dar eu as reformula-o: cred ca asistam la o migrare a polilor de putere (economica, politica, monetara) dinspre un grup de tari capitaliste care au trait mult timp peste posibilitati (SUA, Marea Britanie) inspre un alt grup de tari, tot capitaliste (Brazilia, Rusia, India, China) care au trait multi ani sub mijloacele care le stau la indemana.


o

Valentin Lazea


Partida nu este definitiv jucata, dar daca primul grup de tari capitaliste ( pe care le asociem cu democratia) nu isi vor dramui grabnic consumul, rezultatul va fi emergenta unui capitalism de tip autoritar, caracteristic pentru tarile din al doilea grup.


*

întrebarea nr. 8 paul


1. Unde se afla Romania in acest moment pe scara crizei? (scuzati-mi constructia "usor plastica" a acestei intrebari)

2. Guvernul se roaga de FMI si de banci sa ii imprumute sume mai mici decat rezerva BNR. De ce nu ii da banca centrala banii de care nevoie?

Multumesc!


o

Valentin Lazea


Pe scara crizei, Romania se afla aproape de sfarsit in ceea ce priveste indicatorii macroeconomici, dar foarte la inceput in ceea ce priveste pregatirea psihologica si acceptarea schimbarilor de comportament. Din acest punct de vedere, societatea romaneasca se afla mai degraba in faza a doua a unie crize, acea de negare.


o

Valentin Lazea


2. in orice tara membra a UE, bancii centrale i se interzice prin lege sa finateze deficitul bugetar ( Slava Domului!!)


*

întrebarea nr. 9 Ana


1. In ultimii ani oamenii au inceput sa considere din ce in ce mai multe instrumente financiare drept bani, dar in principal creditele. In momentul de fata Romania se afla intr-o perioada de deflatie datorita restrangerii creditarii?

2. Cand va fi posibil falimentul personal in Romania?

3. Cum ar reactiona BNR in cazul unui "bank run"?


o

Valentin Lazea


1. Romania nu se afla intr-o perioada de deflatie ( inflatie negativa) ci intr-o perioada de dezinflatie, avand inca a doua cea mai inalta rata a inflatiei din UE dupa Ungaria.

2. Teoretic, si astazi este posibil falimentul personal. Practic...

3. Printre obiectivele BNR, clar statuat este si acela al pastrarii stabilitatii sistemului financiar bancar. In cazul ipotetic al unui bank run, BNR probabil ar interveni cu linii speciale de lichiditate si cu alte instrumente specifice pentru a reinstaura increderea publicului in acea banca.


*

întrebarea nr. 10 Andrei


Tinand cont de situatia din unele state UE (Grecia, Letonia, etc) si de faptul ca euro e foarte mare in raport cu dolarul, credeti ca banca centrala europeana va devaloriza EURO? Daca da, cu cat in 2010 ? In acest caz, va devaloriza BNR leul in acelasi ritm?


o

Valentin Lazea


Nu stiu daca Banca Centrala Europeana va putea devaloriza euro fata de dolar, chiar daca ar vrea. Daca la dobanzi atat de joase precum sunt astazi de 1% la euro aceasta devalorizare nu se intampla, este greu de crezut ca ea se va intampla atunci cand dobanzile, inevitabil, vor urca. BNR trebuie sa tina seama in primul rand de evolutiile euro (aceasta fiind zona noastra predilecta de comert exterior), mai mult decat de evolutiile dolarului.


*

întrebarea nr. 11 Observer


Dece BNR incurajeaza supraevaluarea artificiala a leului in raport cu Euro, ceeace duce la favorizarea importurilor si descurajarea productiei interne?


o

Valentin Lazea


Cred ca va referiti la episodul de apreciere a leului din ultimele 10 zile. Pentru a formula o critica cu privire la atitudinea BNR ar fi necesar sa asteptam o perioada mai lunga de timp si doar apoi sa tragem anumite concluzii.


*

întrebarea nr. 12 Madalina L


avand in vedere aprecierea monedei nationale de la inceputul anului, ce moneda recomandati pt economiile populatiei EUR sau RON?


o

Valentin Lazea


Ca bancher central, nu pot sa recomand altceva decat pastrarea economiilor in RON. Pe de alta parte, trebuie spus ca in aceasta materie nu se pot da sfaturi generalizatoare, fiecare persoana avand propriile sale anticipatii cu privire la evolutiile economice, politice, sociale care in ultima instanta influenteaza puterea unei monede.


*

întrebarea nr. 13 Dana


Buna ziua,


Ce se va intampla cu creditele imobiliare acordate de banci in 2010?

Care va fi impactul pe piata imobiliara? m-ar interesa mai ales pt apartamentele vechi.

Multumesc!


o

Valentin Lazea


Nu sunt expert in piata imobiliara, dar un studiu pe care l-am citit recent si care aduna experienta crizelor din ultima jumatate de secol arata ca, in medie, dupa o criza financiara globala precum cea din 2008 pietei imobiliare ii ia in medie 5-6 ani ca sa isi revina (bineinteles, cu variatii intre tari de la 2 la 10 ani). Atitudinea bancilor vizavi de creditele imobiliare, in 2010, ar trebui sa fie pozitiva in primul rand deoarece creditele imobiliare au o rata a rambursarii mai buna decat creditele de consum, iar in al doilea rand deoarece pretul acolo unde a scazut reflecta mai bine valoarea de piata.


*

întrebarea nr. 14 George


Stimate Domnule Lazea,


Puteti sa ne detaliati putin situatia rezervei de aur a Romaniei?


Cele aproximativ 100 de tone de aur se afla in posesie fizica a romaniei depozitate in romania? Daca nu, cit aur are romania in posesie in tara, aur fizic pe care sa fie proprietar, nu aur aflat in custodie.


Sa va explic ingrijorarea mea; eu vad aurul ca o rezerva strategica de ultima instanta, acel ban care te poate scapa de la muritul de foame. Situatia economica internationala a trecut pe linga colaps, si nu a iesit inca din sfera acestui risc. Daca finantele mondiale intra in incapacitate romania risca sa nu mai vada niciodata aurul imprumutat peste hotare, o hirtie de la o instututie falimentara care spune ca iti datoreaza n tone aur nu valoreaza nimic in vreme de criza, ori aurul tocmai asta este, rezerva pentru cel mai negru scenariu.


Care sunt masurile de securitate intreprinse de BNR pentru a proteja rezerva nationala de aur in cazul in care marele instututii financiare internationale (inclusiv comex) intra in cincapacitate de plata?


o

Valentin Lazea


Acestea sunt informatii clasificate, dar pot sa va asigur ca acea parte a rezervei de aur care se afla depozitata in strainatate se gaseste la banci centrale de cea mai mare incredere si nu la banci comerciale, pasibile de a intra in faliment, oricat de mare le-ar fi numele.


*

întrebarea nr. 15 ionel c


Buna ziua,

Multumim pentru amabilitatea de a raspunde intrebarilor.


am doua intrebari:

1. cum apreciati evolutia EURIBOR in 2010, sunt semne ca va incepe din nou sa creasca? si daca va creste credeti ca va putea trece de 1-1.5 % pe final de an ?


2. multe banci practica la euro o dobanda de genul:

marja bancii +euribor.

in conditiile in care marja bancii este fixa, multi dintre cei cu rate un euro spera ca un euribor mic ii va ajuta sa treaca criza mai usor platind o rata mai mica.

BNR poate intr-un fel influenta acest EURIBOR prin cuvantul prin care il are la Banca Europeana si daca are interes sa mentina un EURIBOR mic ?


Cu multumiri,

Ionel Condor.


o

Valentin Lazea


1. O crestere a EURIBOR in 2010 este posibila in linie cu inflatia din zona Euro (fara ca aceasta sa constituie un pronostic).


2. BNR nu face parte din eurozona si, ca atare, influenta sa asupra politicii zonei Euro este foarte redusa.


*

întrebarea nr. 16 marius


1. Cam cat estimati ca vor mai tine presiunile speculative in directia aprecierii leului? Si daca ele continua, pana la ce nivel limita ar putea lasa BNR leul sa se aprecieze (nivelul dincolo de care considerati ca economia va avea de suferit)?


2. Mai avem anul acesta motive sa ne temem de un curs de 5 lei/euro?


3. Cum apreciati toata discutia despre necesitatea devalorizarii in tari cu regim de curs fix ca Letonia? Este ea o solutie la criza in aceste tari?


Va multumesc.


o

Valentin Lazea


1. Va dati seama ca nu pot sa va spun nivelul minim tolerabil de catre BNR, pentru ca nu as face decat sa alimentez speculatorii valutari.


2. O depreciere atat de abrupta nu este probabila, dar nici imposibila in cazul in care s-ar materializa cele mai pesimiste scenarii externe (un default al unei tari suverane) sau interne (iesirea din acordul cu FMI).


3. Intr-o tara cu consiliu monetar se poate recurge in extremis la devalorizare numai daca costurile sociale si politice ale mentinerii cursului fix devin insuportabile pentru public si pentru clasa politica. Balticii au dovedit pana acum o rezistenta deosebita la socuri, trecand cu fruntea sus chiar peste reduceri nominale masive de salarii, somaj in crestere, recesiune exprimata cu doua cifre, etc. Dar ei sunt nordici, nu-i asa?


*

întrebarea nr. 17 Matei


Buna Ziua, Domnule Lazea


Intrebarile mele sunt:


1. Care considerati ca sunt motivele principale ce au dus la scaderea creditarii in Romania in perioada recenta? Lipsa de incredere a bancilor, incertitudinea, lipsa de lichiditate pe piata sau posibilitatea de a obtine profituri mai mari prin titlurile de stat? Si in acest context, ce masuri a luat BNR (si continua sa ia) pentru a relansa creditarea si cresterea economica?


2. In aceeasi ordine de idei, cum echilibreaza BNR nevoia de a mentine inflatia la un nivel scazut cu nevoia de stimulare a cresterii economice? Care este obiectivul sau principal?


3. Nivelul rezervelor minime obligatorii in Romania este inca de 15% respectiv 25%, rate mult mai ridicate decat in zona Euro. Ce justifica mentinerea acestor rate la acest nivel? Ce justifica de asemenea mentinerea a doua rate diferite pentru lei si valuta?


4. Ultima intrebare, mai mult o curiozitate : care este instrumentul folosit de BNR in principal pentru a impune tintele de politica monetara?


Va multumesc pentru raspunsuri.


o

Valentin Lazea


1. Cred ca reticenta bancilor se explica pe de o parte prin debuseul sigur oferit de titlurile de stat, pe de alta parte prin necesitatea acoperirii greselilor din trecut vizavi de creditarea populatiei si, nu in ultimul rand, prin neclaritatea vizavi de evolutia diverselor sectoare economice in interactiunea acestora cu pietele mondiale. BNR a redus dobanda de politica monetara pentru a relansa creditarea si a micsorat rezervele minime obligatorii, dar aceste actiuni trebuie dramuite pentru a nu afecta echilibrele macroeconomice.

2. Obiectivul principal al BNR este reducerea inflatiei, la fel ca si in toate bancile centrale europene. Daca Fed-ul american are politici de stimulare a cresterii economice, aceasta este si pentru ca in statutul sau se stipuleaza expres si acest obiectiv. Faptul ca alte banci centrale care nu au obiectivul cresterii economice clar statuat urmeaza prin mimetism politica Fed constituie o mare problema intelectuala a vremurilor pe care le traim. Majoritatea modelelor economice si a interpretarilor neokeynesiene provenind de peste Ocean sunt prelulate necritic si transpuse ca ultima noutate stiintifica indiferent daca conditiile sunt similare sau nu cu cele din SUA.

3. A nu se uita ca, desi ridicate, nivelurile rezervelor minime obligatorii sunt intr-o scadere continua, de la 20% la 15% la lei, respectiv de la 40% la 25% la valuta. Pana la intrarea Romaniei in zona Euro este de dorit ca aceste niveluri sa se reduca la niste niveluri europene.

4. Principalul instrument folosit de BNR pentru atingerea tintei de inflatie, ca si pentru influentarea asteptarilor de inflatie, il constituie rata dobanzii de politica monetara.



de Redactia HotNews.ro


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.