Taxa pe fast-food - in favoarea sanatatii sau impotriva buzunarelor?
.jpg)
Persoanele care prefera produsele de tip fast-food ar putea scoate mai multi bani din buzunare pentru cumpararea acestora, desigur daca se va aproba un recent proiect de guvern care se afla in dezbatere pe site-ul Ministerului Sanatatii. Daca va fi aprobata, taxa ar urma sa fie platita de persoanele juridice care produc, importa sau prepara alimente nerecomandate cu continut crescut de sare, grasimi, zahar si cu aditivi alimentari. In aceasta categorie sint incluse produsele de tip fast-food, produsele de patiserie-cofetarie, snacksuri si chipsuri, bauturile racoritoare, cu exceptia apei plate sau apei minerale imbuteliate si a sucurilor naturale proaspete din fructe si legume. Cuantumul de contributii va fi de asemenea stabilit in urma negocierilor dintre MS si persoanele juridice. "Pe site-ul Ministerului Sanatatii este in dezbatere publica proiectul de hotarire de guvern de introducere a taxei pe produsele fast-food. Similara taxei pe viciu, noua taxa va reprezenta un procent din vinzarea produselor fast-food, iar fondurile pe care le vom colecta vor fi utilizate pentru suplimentarea fondurilor necesare derularii programelor de sanatate si a celor de investitii in infrastructura din sistem", a declarat noul ministru al Sanatatii, Attila Cseke. Unii specialisti din sanatate vad cu ochi bun aceasta taxa mai ales ca astfel populatia s-ar putea gindi de doua ori inainte sa consume unele produse care nu tin cu sanatatea lor. "Poate vor gindi pozitiv, in sensul ca daca s-a luat si aceasta decizie poate cu adevarat este ceva care este in folosul lor. Daca de buna voie oamenii nu inteleg ca aceste produse sint daunatoate propriei lor sanatati poate este binevenita si o metoda de «constringere», pentru ca trebuie sa plateasca o taxa ca si pentru alte produse, cum ar fi alcool sau tutun. Sper sa apara ceva in sensul pozitiv, macar delimitare daca nu de eliminare a consumului", a comentat dr. Cornelia Draguna, sefa serviciului de evaluare a factorilor determinanti din mediul de viata si munca din cadrul Directiei de Sanatate Publica.
Fast-food-urile se gindesc sa inchida activitatea
Daca reprezentantii sistemului medical sint de acord cu acesta noua masura de a reduce consumul de alimente de tip "junk food", agentii comerciali care si-au incropit o afacere din vinzarea acestor produse nu sint deloc incintati. De altfel, denumirea de junk (vechi) si food (mincare) spune multe despre parerea americanilor legata de bucatele importate de peste ocean. Nici macar nutritionistii nu sint in total de acord cu taxa pe hamburger, cheeseburger, shaorma sau prajiturile din cofetarii. Medicul nutritionist Maricica Franciuc spune ca mincarea fast-food consumata ocazional nu are contraindicatii, insa obiceiul poate aduce probleme de obezitate. "Se poate pune taxa pe orice, se poate scumpi orice produs si cu taxa si fara taxa. Problema este la educatie si nu la taxa! Cine vrea produs fast-food isi cumpara. Produsele fast-food mincate intimplator nu sint daunatoare insa obiceiul de a consuma astfel de produse este evident o diferenta", ne-a declarat dr. Maricica Franciuc intre doua consultatii. Amendamentul la proiectul de buget propus de ministrul sanatatii se afla in prezent in dezbaterea Parlamentului ca atragere suplimentara de taxe la bugetul si, din aceasta cauza, agentii economici se feresc sa faca comentarii, considerind prematur. "Incasarile noastre au scazut fata de anul trecut cu 25%. Este clar ca taxa se va rasfringe asupra clientului insa nu pot spune daca vor scadea vinzarile. Este prematur sa vorbim acum despre efectele taxei, vom vedea atunci cind va fi aprobata", ne-a spus Gheorghe Serbanut, administratorul Cofetariei Teatru. Nici societatile care au ca domeniu de activitate comercializarea produselor fast-food nu sint de acord cu acesta noua taxa menita sa impovareze si mai mult. Administratorul Fast-Food-ului Dogan din Focsani spune ca deja plateste 2.000 de lei pe an pentru a avea autorizatie pentru activitatea pe care o desfasoara, in timp ce o cofetarie plateste doar 80 de lei/an. "Nu e bine cu acesta noua taxa. Deja nu mai putem acoperi datoriile. Sa vedem cum o sa ne descurcam si cu aceasta noua taxa si, daca nu o sa fie bine, ma gindesc sa schimb domeniul de activitate. Ne facem toti vegetarieni?", se intreaba retoric Eyup Bozkus patronul de la Dogan. In timp ce patronii de societati care intra sub incidenta legii fac calcule pentru a afla daca mai este profitabila afacerea lor, toata lumea este de acord ca taxa va fi suportata tot de clientul final.
Obezitatea atinge tot mai multi tineri
Elevii din Vrancea au tot mai multe probleme de sanatate. Constatarea a fost facuta chiar de specialistii de la Directia de Sanatate Publica (DSP), care a realizat anul trecut un studiu cu privire la prezenta obezitatii in scolile din mediul urban. Numarul copiilor supraponderali sau obezi este in crestere chiar daca pe parcursul anului trecut cartofii prajiti, maioneza, pizza, chipsurile, covrigeii, snacksurile, biscuitii sau alunele au fost interzise in magazinele aflate in incinta unitatilor de invatamint. In acest studiu au fost investigati 1.007 elevi, care se aflau deja in evidenta medicilor scolari pentru ca au mai multe kilograme in plus. 521 de elevi sint obezi, iar altii 486 sint supraponderali. De asemenea, 6% dintre acestia au deja boli cronice cauzate de obezitate. Studiul arata ca principala cauza a obezitatii este stilul de viata nesanatos al scolarilor. Astfel, majoritatea copiilor durdulii "uita" ca trebuie sa manince de trei ori pe zi si ca micul dejun este foarte important. Asa se face ca elevii servesc mai multe gustari pe parcursul unei zile, constind in dulciuri, snacksuri, preparate de tip fast-food. Nu foarte multi elevi mai consuma lapte sau produse lactate. Studiul realizat arata ca 25% dintre elevii chestionati consuma lapte zilnic, 40% - de doua, trei ori pe saptamina, 13% - o data pe saptamina, 20% - foarte rar si aproape 1% deloc. "In perioada aceasta copiii au nevoie de calciu, au nevoie de consumul de lactate pentru ca este alimentul care aduce aportul cel mai mare de calciu" a mentionat dr. Cornelia Draguna. Si legumele si fructele au fost scoate de le lista "dorintelor". Chiar daca mai sint copii care servesc de doua, trei ori pe saptamina fructe, 24% dintre elevi le servesc foarte rar. Nici sucurile naturale nu reusesc sa intre in gratia copiilor. La ordinea zilei se afla insa produsele de tip fast-food, bauturile racoritoare carbogazoase si desigur statul in fata televizorului si al calculatorului. Asa se face ca 6,75% dintre elevii intervievati maninca astfel de produse zilnic, 2% - de mai multe ori pe zi si 20% - de mai multe ori pe saptamina. Specialistii spera ca introducerea acestei taxe sa ii convinga mai ales pe copii ca sanatatea lor este mai importanta decit unele mincaruri care le indulcesc viata. (Raluca MANOLACHE, Daniel GIRLEANU)
