Ultima oră

EDUCATIE: Razboiul din jurul Legii Educatiei Nationale

Ziarul de Vrancea
28 dec 2009 304 vizualizări
Cititorii Hotnews isi aduc aminte, probabil, razboiul din vara, de la elaborarea Legii Educatiei Nationale, dus intre echipa Miclea, care sustinea solutiile elaborate la Cotroceni si dna Ecaterina Andronescu, ministrul Educatiei de atunci, care dorea mentinerea status-quo-ului in acest domeniu sensibil.


Lupta la baioneta, incheiata uneori spre orele diminetii, cu amenintarea ruperii coalitiei de guvernare, a fost ilustrata pe site-ul Hotnews intr-o suita de articole sub titlul generic "Miclea vs. Andronescu".


Ce-a iesit a fost un hibrid cu jumatati de masura, cu prevederi care merg pana la un punct al drumului modernizarii sau nici atat. Numeroase sunt exemplele de restante si esecuri: fracturarea invatamantului obligatoriu intre scoala generala si liceu, prapastia dintre scoala si piata muncii, continuata prin absenta unui invatamant profesional adecvat, neangajarea cadrelor didactice direct de catre unitatea scolara, nesalarizarea diferentiata dupa performanta si rezultatele muncii, lipsa unor mecanisme credibile de urmarire a cheltuirii fondurilor alocate, absenta unor masuri decisive de eliminare a "fabricilor de diplome" din invatamantul superior si multe altele.


Curtea Constitutionala a decis ca legea este in ansamblu neconstitutionala si a respins-o. Motivatiile sunt subtiri, nu intra in analiza pe fond a legii, mentioneaza doar faptul ca este de natura organica si prea importanta pentru a trece prin asumarea raspunderii. Din aceasta cauza se impune discutarea ei in parlament si cu societatea civila.


Toate bune si frumoase, numai ca in ultimii 20 de ani am functionat dupa legi ale educatiei elaborate de parlament si minister iar rezultatul a fost: educatia a ramas incremenita in tiparele comuniste, corupta si ineficienta, irelevanta, inechitabila si de proasta calitate. Insulele de excelenta nu pot ascunde oceanul de incompetenta si impostura in care se scalda. Ipocrizia si mistificarea rezultatelor de la examenele nationale, fenomene absolut incredibile precum scandalul Spiru Haret de asta vara, fabricile de diplome universitare care duduie si lucreaza la foc continuu, precum economia lui Tariceanu, toate astea fac orice demonstratie a calificarilor de mai sus superflua.


Si organisme internationale si europene ne spun acelasi lucru.


De lipsa de educatie nu se moare, doar se culeg capsuni in Spania sau se ingrijesc batranii si copiii bogatilor Europei.


Dlui Mihail Hardau, fost ministru al educatiei, actualmente senator si seful comisiei de invatamant din Senatul Romaniei, i-a scapat porumbelul asta vara cand a declarat public: "Universitatea Spiru Haret si alte universitati private controleaza Ministerul Educatiei si Parlamentul Romaniei". O fi stiind domnia sa ce spune, avand in vedere inaltele functii pe care le detine in statul roman.


Ca unii parlamentari "predau" la mai multe universitati private, uneori doar prin incasarea salariului, e de notorietate. Fac acelasi lucru si magistratii Curtii Constitutionale? Asa s-ar explica respingerea legii care are doua prevederi "dureroase": limiteaza la 65 de ani varsta pana la care poti fi profesor titular si la doua norme activitatea didactica. Acum poti primi salariu pentru oricate norme, iar varsta pana la care poti fi in activitate o stabileste doar Dumnezeu.


Partea buna


Exista o parte buna a lucrurilor. Actuala putere, cu premier si ministru al educatiei din aceeasi tabara politica pot face un upgrade al legii, astfel incat sa o aduca la parametrii prevazuti de documentele si solutiile elaborate de comisia Miclea si chiar mai bine, prin concluziile reiesite in timpul dezbaterilor de asta vara.


Reunirea comisiei Miclea cu cei mai buni specialisti si cu vointa politica, inclusiv a ministrului educatiei, pot duce la o forma finala a legii superioara aceleia respinsa de Curtea Constitutionala.


Partea negativa


Nu se stie cand va iesi legea din parlament si sub ce forma. Sunt de asteptat trei scenarii:


1. Avand in vedere numarul imens de articole si de pagini (circa 300), dezbaterea parlamentara ar putea dura 2-3 ani, toate procedurile si discutiile in comisii fiind greoaie si cronofage. Cum actuala majoritate parlamentara este extrem de subtire, este de presupus ca se vor plati polite politice inclusiv prin tergiversarea adoptarii acestei legi. In final, legea ar putea iesi amputata, decapitata, mutilata, ciufulita, astfel incat "parintii" sa nu-si mai recunoasca "odrasla".

2. Legea sa fie dezbatuta in procedura de urgenta, dar interesele parlamentarilor aflati in conflict de interese prin salariile incasate de la universitatile private s-o masacreze astfel incat sa conserve interesele lor, ale sindicatelor, politicienilor, managerilor si profesorilor, in special din invatamantul superior si mai putin sau deloc ale beneficiarilor platitori de taxe si impozite.

3. Procedura de urgenta sa duca la o lege cat mai apropiata de proiectul initiatorilor, astfel incat sa fie aplicata repede, incepand cu anul scolar viitor.


Aici rolul decisiv va fi al PNL, care ar putea demonstra pentru prima oara, pe acest proiect punctual, ca doreste modernizarea si reformarea societatii, ca intelege sa apere interesele elevilor, studentilor, parintilor si mediului de afaceri, dincolo de interesele politicianiste ale parlamentarilor sai. Va fi un prim test important prin care PNL se va repozitiona in noul context politic.


Camera decizionala pentru legile privind invatamantul este Senatul. Comisia de invatamant din Senat are urmatoarea componenta: Mihail Hardau, presedintele comisiei, Radulescu Serban, Bara Ion, Sbarciu Ioan, toti de la PDL, Ecaterina Andronescu, Prunea Nicolae, Silistru Doina, Mang Ioan, de la PSD+PC, Robu Nicolae, Topescu Cristian, de la PNL si Bokor Tiberiu de la UDMR.


I-am mentionat aici ca sa stim cu totii cine va fi responsabil de forma finala a legii.


Asociatia EDU CER va urmari permanent dezbaterile parlamentare, propunerile si pozitiile partidelor si parlamentarilor si le va aduce la cunostinta publicului larg.


Nu de altceva, dar sa stim cum vom vota data viitoare.



de Prof. Stefan Vlaston HotNews.ro


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.