Primiti cu colinda?
Nasterea Domnului, cunoscuta in popor sub denumirea de Craciun, este sarbatoarea populara prin excelenta la crestini si momentul asteptat cu multa bucurie si emotie de tot crestinul. Pentru romani insa, Craciunul are o semnificatie cu totul aparte, intrucit Nasterea Domnului este sinonima cu inegalabilele colinde. Nu este sarbatoare religioasa mai atasata de un gen muzical decit Craciunul si numai simpla amintire a Craciunului ne duce cu gindul la serile magice in care colindatorii vestesc, in ajun, Nasterea Domnului. Cuvintul "colinda" reprezinta unul din cele mai importante cuvinte din toata limba romana. Alaturi de cuvintele "dor" si "doina" sint singurele cuvinte romanesti selectate intr-un dictionar universal al limbilor pamintului. Aceasta pentru ca in cuvintul "colinda" se regaseste intreaga istorie a formarii neamului romanesc, a crestinarii poporului roman, dar si a primelor mentiuni orale despre prezenta Apostolului Andrei pe pamint romanesc. Nu in ultimul rind, prin colinda sintem singurul popor din popoarele iesite din marea familie latina care am pastrat si cuvintul si obieceiul de a colinda. Dintr-un ritual laic latin, "calendele romane" au devenit colinde crestinesti si aduc la sfirsit de an vestea cea mare a Nasterii Domnului. Cit despre denumirea populara de Craciun, aceasta este numele unei zeitati din religiile precrestine, preluat si increstinat, ca majoritatea denumirilor sarbatorilor "pagine" care s-au salvat prin increstinare, pastrind forma, dar pierzind continutul. Ca in fiecare an, "Ziarul de Vrancea" va prezinta istoricul si simbolurile acestei fascinante sarbatori.
Craciunul, inceputul anului
Craciunul a fost serbat timp de trei secole impreuna cu Boboteaza, pe 6 ianuarie, ziua cind preotii crestini anuntau pe credinciosi sarbatorile din timpul anului bisericesc. Acum aproape 2000 de ani nu existau calendare tiparite, nici agende, iar crestinii nu stiau dinainte zilele cind vor cadea sarbatorile cu data schimbatoare, care se fixau in functie de data Sfintelor Pasti. De aceea, de Craciun si Boboteaza, pe 6 ianuarie, crestinii aflau aceste zile sfinte de peste an de la biserica. De la jumatatea veacului al IV-lea s-a decis ca ziua Nasterii Domnului sa fie serbata pe 25 decembrie. Motivul a fost unul practic. Pe 25 decembrie, in Imperiul Roman, se sarbatorea nasterea unei zeitati pagine, iar unii crestini continuau sa sarbatoreasca aceasta zeitate. Pentru a inlocui in imaginarul crestin zeitatea pagina cu aceea crestina, din ratiuni foarte clare a fost aleasa ca data de praznuire a Nasterii Domnului ziua de 25 decembrie. Cum era de asteptat decizia a scandalizat unele biserici locale, care nu concepeau ca ziua nasterii Domnului sa fie sarbatorita in locul unei sarbatori pagine. Nu toate bisericile locale au acceptat inovatia, unii raminind pina astazi cu traditia sarbatorii Nasterii Domnului pe 7 ianuarie, ca Biserica Armeana de exemplu, insa data de 25 decembrie s-a impus in intreaga crestinatate.
Craciunul, etimologii
In ce priveste originea denumirii de "Craciun" exista mai multe ipoteze. Prima ar fi aceea ca numele se trage din "calatio, clationem", care era prima zi a lunii la romani, cind preotii pagini anuntau sarbatorile din cursul lunii. A doua ipoteza propune ca origine cuvintul "creation, creationem", ce inseamna creatie, plecind de la ideea ca Nasterea Domnului este o noua creatie a lumii. In sfirsit a treia ipoteza ofera ca origine a cuvintului Craciun, numele zeitatii slave Krachun. Analizind cele trei ipoteze putem usor concluziona ca numele sarbatorii populare a Nasterii Domnului "" Craciunul "" poarta cite o farima din cele trei ipoteze si una nu o exclude pe cealalta, dimpotriva cele trei sint complementare. Poate, de aceea, Craciunul este o sarbatoare a ecumenicitatii, cind toate cele trei mari confesiuni crestine "" catolici, protestanti si ortodocsi "" sarbatoresc la aceeasi data Nasterea Fiului lui Dumnezeu.
Ieslea, simbolul Occidental al Craciunului
Putin raspindita in spatiul crestin rasaritean, imaginea statica a Ieslei din Bethleem cu Nasterea lui Iisus Hristos este cea mai cunoscuta reprezentare crestina si simbolul definitoriu al lumii Occidentale. Asa cum la romani colindele sint simbolul Craciunului, la Occidentali ieslea Nasterii Domnului este simbolul fara de care Craciunul nu se simte in casele crestinilor. Originea acestei minunate imagini a familiei cu pruncul Iisus nascut intre necuvintatoare se afla undeva in secolul XIII. Cel care a impus aceasta reprezentare in lumea catolica a fost Sfintul Francisc din Assisi. Din secolul al XIII-lea si pina astazi in toate bisericile din tarile catolice gasim, fie pictata, fie sculptata, ieslea care aminteste de Nasterea Domnului si venirea magilor. Marii pictori occidentali au zugravit aceasta fresca devenita simbolul Craciunului pentru Occident.
Colinda si Steaua, simbolul Craciunului romanesc
Daca pentru crestinul occidental, Ieslea din Bethleem este de aproape un mileniu simbolul Craciunului, pentru romani colindele si cintecele de Stea sint elementele definitorii ale Nasterii Domnului. Ambele vestesc venirea pe lume a Fiului lui Dumnezeu, insa fiecare in felul sau, dupa un ritual anume. In timp ce colindatul se face in cete si versurile sint un amalgam de istorii despre Nasterea Domnului si crestinarea romanilor, cintecele de stea sint cintate de grupe mici de colindatori, insotiti de o stea care simbolizeaza Steaua magilor din Bethleem. Din fericire, ambele simboluri sint inca vii in toata Tara Vrancei, chiar daca au imbracat hainele vremurilor in care traim. Important este ca prin satele romanesti si prin scarile de bloc intilnim inca cete de colindatori si prichindei cu "Trei Crai de la rasarit spre Stea au calatorit"!
Craciunul in zilele noastre
Craciunul anului de gratie 2009 nu mai este Craciunul dinainte de 1989, nici cel dinainte de 1948 sau cel din secolul al XIX-lea. Pentru cei care nu au citit vreodata o carte de istorie va fi o surpriza sa afle ca imaginea caricaturala a Mosului Craciun imbracat in rosu o avem din 1931 si a fost introdusa de firma Coca Cola, care s-a folosit de un simbol - creat de un pastor American la jumatatea secolului al XIX-lea - pentru a da culoarea sticlei de Coca Cola, mosului care aducea vestea Nasterii Domnului. De Craciunul anului 2009 nu mai trimitem vederi celor dragi, cumparate ca odinioara de la Fondul plastic. Acum trimitem sms-uri generaliste la toti cunoscutii din lista de telefon sau prin messenger ori mail, dupa aceeasi metoda. Partea proasta este ca vederile si urarile generaliste nu le imprimam ca sa le pastram peste ani, asa cum avem astazi vederi din epoca alb-negru dinainte de 1989. A fost nevoie de un deceniu de popularizare a internetului pentru a distruge istoria vederilor si felicitarilor de sarbatori veche de aproape doua secole. Si evolutia obiceiurilor de Craciun nu se opreste aici. Cetele de colindatori si teatrele religioase romanesti cu Viflaimi, Irozi si Magi au fost inlocuite cu Galele de Craciun si spectacolele gen Miss Craciunita, iar Mos Nicolae, Mos Ajun si Mos Craciun au fost inlocuiti de imaginile comerciale ale modelor venite de peste ocean.
Craciunul "" Nasterea Domnului
Nasterea Domnului este sarbatoarea care aminteste venirea pe lume a Fiului Lui Dumnezeu in ieslea din Bethleemul Iudeii. Pina in secolul al XIX-lea, in Tarile Romane Anul Nou s-a sarbatorit de Craciun si 1 ianuarie era numit Craciunul Mic. în epoca moderna Craciunul s-a rupt de Anul Nou si a devenit una dintre cele mai mari sarbatori ale crestinatatii, fiind singura mare sarbatoare crestina ce se celebreaza la aceeasi data de catre toate confesiunile crestine. Este o sarbatoare a ecumenicitatii si a tolerantei, a reintregirii familiei si a belsugului. Craciunul este prima zi din seria sarbatorilor de iarna, care tin doua saptamini si se termina cu Sfintul Ioan Botezatorul, pe 7 ianuarie. In trecut crestinii botezau copiii nascuti in aceste zi cu numele de Craciun si in satele romanesti de la munte inca mai avem batrini care poarta numele de Craciun sau Craciuna. Aceasta ne aminteste despre o perioda paradisiaca din istoria acestui popor, cind traditiile crestine erau traite asa cum le vedem astazi doar in filme si la tirgurile de la Muzeul Taranului Roman. "Ziarul de Vrancea" ureaza tuturor cititorilor, cu ocazia sarbatorilor de Craciun, sarbatori fericite si magia noptii Nasterii Domnului sa coboare si peste caminele dumneavoastra! (Valentin MUSCA)