Ultima oră

(Galerie foto) Arta populara nu se vinde, kitsch-ul da!

Silvia Vrînceanu Nichita
31 oct 2009 2531 vizualizări
Artistii veniti cu produsele la tirgul mesterilor populari spun ca manufactura de atelier nu se vinde, chiar daca ia ochii vizitatorilor

Artistii populari din Tara Vrancei, si nu numai, si-au adus la Focsani si la aceasta editie a Festivalului Bachus cele mai frumoase obiecte traditionale facute prin inscusinta miinilor. Cu toate ca cei mai multi vizitatori s-au aratat interesati mai mult de mincare, bautura si muzica, este bine sa stiti ca de la tirgul mesterilor populari puteti achizitiona sau admira obiecte de manufactura care peste ani s-ar putea transforma in adevarate comori, tinind cont de ritmul in care se stinge cu fiece an tot ce inseamna cultura populara traditionala. Artistii populari au adus la Focsani masti funerare specifice zonei Nereju, marca Serban Tertiu, tipare de cas si podoabe de la Tudorita Lupasc, dogarie mica de la Pavel Staruiala, obiecte tesute in casa "made in Vintileasca", de la Floarea Tapor, icoane pictate pe lemn si oua incondeiate din Bucovina, turta dulce preparata in casa, tuica de prune, invechita la Reghiu de familia Trifan, alaturi de cele mai parfumate pere si mere de la munte, cofite, linguri sculptate, mobilier rustic, oale si ulcele din lut, statuete, obiecte decorative din seminte si multe alte obiecte migalite de miini iscusite si care n-au nimic de-a face cu chinezismele care au invadat Piata Garii. La loc de cinste se afla costumele populare, care au preturi pe masura migalei cu care au fost mestesugite de maestri. Cei care se tem de frigul ce sta sa vina isi pot cumpara ciorapi de lina, botosei crosetati, pieptare sau fesuri si fulare colorate, impletite la gura sobei. Trist este ca multe dintre aceste miini de aur din Vrancea arhaica vin la festival din obligatie, intrucit cumparatorii sint rari, chiar daca munca le este admirata. Asta i-a dezvaluit primarului Decebal Bacinschi o creatoare din Vintileasca, localitate unde tesutul pinzei de casa inca nu a murit. Mestera populara a adus la tirg si razboiul de tesut cu care a impresionat publicul avizat. Primarul Decebal Bacinschi i-a spus ca o sansa sa-si valorifice arta va fi la finalizarea lucrarilor din Piata Unirii, unde vor fi amenajate mai multe spatii pentru mesterii populari. "Daca vor veni turisti, pentru ca noi asa speram, poate veti putea vinde acolo", i-a spus primarul, care a aflat ca un stergar tesut, numai bun de pus la icoana, costa in jur de 50 de lei. Femeia a spus insa ca se gindeste daca la anul va mai cobori razboiul de tesut de la munte. Poate ca are dreptate, tinind cont ca nici o oficialitate nu a incurajat arta traditionala bagind mina in buzunar, la inaugurare.


Hrana ecologica din Vrancea


Cei care vor si altceva de la festival in afara de vin si pastrama se pot opri la standul lui Adrian Zota din Marasesti, unde pot cumpara miere de cea mai buna calitate, propolis, laptisor de matca si chiar luminari decorative sculptate din ceara naturala, care costa in jur de 10 lei si care au devenit cunoscute pina si in Germania. Proprietarul spune ca anul acesta a avut o productie buna la miere, dar pentru asta a plimbat albinele ca pe niste printese in cele mai bogate livezi si paduri. Sub coordonarea ANTREC, la aceasta editie a tirgului de mestesuguri au standuri si citiva proprietari de pensiuni agroturistice din regiune. Gospodine desavirsite, cele care incearca sa-si cistige piinea deschizind usa pentru musafiri in propriile gospodarii, au adus la tirg sarmalute, zacusca, placinte sau mezeluri preparate in casa, dar si catina conservata, numai buna in caz de raceala. De la Negrilesti a coborit la ses si brinza buna de oaie, adusa de baciul Dochioiu care purta un sort alb, ca spuma laptelui. Asa cum era de asteptat, autoritatile care au trecut standurile in revista nu au putut sa nu guste din placintele poale-n briu preparate de Florica Balcan din Bolotesti, proprietara unei pensiuni, dar au rivnit si la zacusca gatita de Despina Munteanu de la pensiunea Bianca din Lepsa. Vasile Bostiog, presedintele organizatiei regionale ANTREC, spune ca se mindreste cu iscusinta multor doamne care administreaza pensiuni. Toti acestia mai pot fi gasiti in Piata Garii pina dumnica, asta daca nu cumva isi vor stringe lucrurile si vor pleca alungati de frig si de indiferenta contemporaneitatii fata de munca lor.


Fotografii si text de Silvia VRINCEANU





Stergarele tesute dumnezeieste la Vintileasca, numai bune de pus la icoana Domnului





Bucate facute ca la mama acasa asteapta gurmanzii la pensiunea familiei Munteanu de la Lepsa




Asa aratau "poalele-n briu" ale Floricai Balcan! Nu-i asa ca va vine sa gustati!?




"Albinele "" printese" de la Marasesti au produs cea mai buna ceara din care apicultorul a sculptat aceste luminari



Batrinii au coborit si in aceasta toamna de la munte pentru a cinta din instrumentele lor ancestrale.




"Bachus" oficial a avut un concurent de la Nistoresti. Un batrin parca decupat dintr-o poveste, cu caciula sa de dac.




Doi candidati la statutul de "mocanas", semn ca traditia populara mai are o sansa la viitor.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.