Ultima oră

REVISTA PRESEI CENTRALE: Subiectele Zilei 29.10.2009

Ziarul de Vrancea
29 oct 2009 305 vizualizări
Intalnirea Degeratu-Hayssam, aranjata de Botos si Sanpetru; Cruce pe domeniul public: 12 ha din Bucuresti, donate bisericii; Kiwi de Romania si apa incalzita cu lupa -din noul val de inovatii romanesti; Serbia accepta o baza ruseasca la cativa pasi de Romania

Numele strazilor deseneaza portretul-robot al poporului. Ce ne spun, de fapt, denumirile strazilor? Ei bine, mult mai multe decat v-ati astepta. Ele sunt proiectii ale noastre care redau intimitati sociale nebanuite, analiza lor fiind, astfel, un exercitiu extrem de util. In Berlinul de Est, la 20 de ani dupa caderea Zidului, multe nume de strazi au ramas neschimbate, devenind monumente ale celor aproape 50 de ani de comunism. In schimb, majoritatea tarilor din Balcani s-au grabit sa scape de aceste relicve ale patrimoniului totalitar. "Numele strazilor", spune Iulian Puiu, graphic designer din Bucuresti, "au cam aceeasi functie ca in branding: iti spun ceva despre istoria locului, despre istoria orasului, a tarii". Strada Violentei Fericite in Norvegia, intersectia strazilor Clinton si Fidelity in Statele Unite, sau fabrica de gheata de pe strada "Soarelui" in Romania sunt exemple prin care edilii au vrut poate sa starnesca rasul. In Balcani, insa, denumirea strazilor nu a fost intotdeauna o chestiune amuzanta. Citeste mai multe in EvZ.


"Kiwi de Romania" si "apa incalzita cu lupa"-din noul val de inovatii romanesti. Un profesor de filosofie a inventat impreuna cu rectorul Politehnicii Timisoara un dispozitiv de producere a apei calde menajere de 20 de ori mai ieftin decat sistemele solare existente pe piata, altul a introdus in constructia de case materialul folosit ca umplutura la fabricarea aripilor de Boeinguri, un timisorean a creat "ingrasamantul cu magnet pisat", care creste productia de legume-fructe cu 300%, si agronomii au constatat ca, de cand clima a luat-o razna, kiwii si curmalii se simt deja ca acasa in Bucuresti, scrie Gandul.


Un proiect de zece milioane de lei: Statul roman da cu pliante in capsunari. Un proiect al ANOFM pornit pe vremea cand romanii buni de munca plecau pe capete in Italia incearca sa-i convinga acum pe acestia sa se intoarca la joburile slab platite din tara. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) a lansat ieri un proiect de cooperare cu autoritatile italiene destinat intoarcerii muncitorilor romani acasa. Proiectul, finantat cu 9,8 milioane de lei din fonduri nerambursabile, a fost pornit in anul 2007, cand altul era contextul economic, scrie Cotidianul.


Intalnirea Degeratu-Hayssam, aranjata de Botos si Sanpetru. Intalnirea din 9 septembrie 2005 dintre consilierul prezidential Constantin Degeratu si Omar Hayssam, condamnat pentru rapirea unor jurnalisti romani in Irak, ar fi fost realizata de ofiteri DGIPI, la ordinul procurorului general adjunct de atunci Marcel Sanpetru, sustin surse judiciare. Nu au existat un mandat de interceptare si nici o nota de transcriere a inregistrarilor, dupa cum ne-a anuntat ieri Parchetul General. Exista indicii ca stenogramele aparute in presa au fost "crosetate" (montate), dupa preluarea lor de la DGIPI "" serviciul secret al Internelor "" si transmiterea catre Marian Vanghelie, scrie Romania libera.


Herta Müller: \'\'Nu m-as mai putea intoarce in Romania\'\'. Herta Müller, scriitoarea germana nascuta in Romania, castigatoarea Premiului Nobel pentru Literatura de anul acesta, a sustinut anul trecut o lectura publica la Bucuresti, in cadrul Conferintelor Teatrului National. Ea a citit eseul "E mereu aceeasi zapada si mereu acelasi neica", in traducerea lui Alexandru Al. Sahighian, si a raspuns intrebarilor publicului. DVD-ul produs de Teatrul National contine una dintre putinele inregistrari in care Herta Müller isi citeste opera, in limba romana, scrie Adevarul.


Cruce pe domeniul public: 12 ha din Bucuresti, donate bisericii. Atributele democrat-urbanistice ale Romaniei par sa fie, in ultimii 20 de ani, vilele prospere, blocurile de tip zgarie-nori si bisericile. Numai in Bucuresti, pe Calea Dudesti, se chinuie de cativa ani sa rasara trei biserici, pe distanta a numai doua statii de tramvai. Doua dintre ele impart aceeasi limba de teren, si reprezinta in fapt aceeasi biserica, una din lemn in care se tin slujbe de cativa ani, si cealalta din beton, cu hramul Sfanta Treime Dudesti, scrie EvZ.


Un dentist clujean a speriat Marea Britanie. Un dentist clujean, absolvent al Universitatii de Medicina si Farmacie "Iuliu Hatieganu", promotia anului 1999, a provocat un scandal de proportii in Marea Britanie, unde profesa de mai multe luni. Alexandru Varga a fost recent sanctionat cu suspendarea timp de 12 luni din registrul public, care le da dreptul stomatologilor sa profeseze pe teritoriul Marii Britanii, dupa ce a fost gasit vinovat de maltratarea unor pacienti.Potrivit unei gazete locale din Marea Britanie, The Basingtoke Gazette, Alexandru Varga a profesat ca dentist in localitatea Tadley, din Hampshire, intr-un centru de practica de pe strada Franklin Avenue. In doar doua luni, Alexandru Varga a maltratat sase pacienti, scrie Romania libera.


Ministerul Sanatatii: Alerta A-H1N1 - Cei care sunt raciti stau acasa, daca nu "Dumnezeu cu mila!" Declansarea pandemiei de gripa porcina in Romania este, foarte probabil, o chestiune de zile, dupa ce primele doua focare au fost identificate in Iasi si Bucuresti. Estimarile Ministerului Sanatatii, conforme cu ale Centrului European pentru Preventia si controlul Bolilor (ECDC), sunt ca pandemia cauzata de virusul A-H1N1 va afecta circa 6 milioane de romani. Rata mortalitatii ar putea urca la maxim 2,5%, ceea ce inseamna 150.000 de decese. Deocamdata, la nivel national au fost confirmate 441 de cazuri de infectare cu A-H1N1, iar virusul n-a provocat niciun deces. Dar, orice purtator al virusului este o bomba cu ceas intarziat, daca nu se izoleaza in casa, scrie Gandul.


Serbia accepta o baza ruseasca la cativa pasi de Romania. Rusia va avea o baza "umanitara" de prevenire a catastrofelor, la mai putin de 200 kilometri de Romania, in orasul sarbesc Nis. Rusia si Serbia au dat asigurari ca baza nu va avea implicatii militare. Analisti internationali sustin insa ca spionajul de la Moscova va fi ca la el acasa si ca Serbia ar deveni astfel "ochiul" Rusiei in Balcani. Romania nu a avut nici o reactie. Desi vrea in NATO si UE, Serbia a acceptat oferta Rusiei pentru a tine sub control Kosovo, dominat de americani. In schimb, Rusia a primit o parghie de presiune asupra Romaniei si Bulgariei, membre NATO, considera unii analisti, scrie Romania libera.



de R.B. HotNews.ro


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.