Din temnite spre sinaxare la Focsani
Campania "Sfintii inchisorilor" va debuta, in sfirsit, si in Vrancea. Astazi, miercuri, 9 septembrie, postul de televiziune Atlas va dedica emisiunea religioasa saptaminala "Lumina lina" promovarii acestei campanii in judet. începuta acum un an, ca initiativa a unui grup de laici crestin ortodocsi din care amintim pe Danion Vasile, Razvan Codrescu, Claudiu Tirziu, Razvan Bucuroiu si Mircea Platon, campania va propune Sfintului Sinod spre canonizare un prim grup de trei martiri ucisi in temnitele comuniste. Daca Biserica Ortodoxa Romana nu a avut curajul sa faca acest gest, din motive usor de inteles, laicatul ortodox va propune in postul Craciunului canonizarea martirilor, monahul Daniil de la Rarau, preotul Ilarion Felea si tinarul Valeriu Gafencu. Nu intimplator au fost propusi un laic, un monah si un preot in mod simbolic, pentru a cinsti memoria celor citeva mii de martiri ucisi in temnitele comuniste intre 1944-1989. Demersul este cu atit mai important cu cit la 20 de ani de la caderea comunismului Romania este inca guvernata de doua partide emanate din Partidul Comunist Roman, via Frontul Salvarii Nationale. Daca in celelalte state din jur Biserica a reglat problemele morale cu trecutul, in Romania relatiile dintre Biserica Ortodoxa Romana si statul comunist nu au fost nici acum recunoscute. De asemenea, vor fi propuse Sfintului Sinod spre analiza in vederea unei posibile canonizari si figuri importante de intelectuali ucisi in temnitele comuniste din care amintim numele celui mai luminos ginditor crestin din veacul trecut, Mircea Vulcanescu. Campania va continua cu o expozitie in Focsani, unde vor fi prezenti initiatorii manifestarii pentru a vorbi focsanenilor, tuturor celor care doresc sa cunoasca atrocitatile comise in aceasta tara in timpul comunistilor. Vrancea a fost pamint de martiri, unde s-a murit pentru Hristos. Din nefericire, penitenciarul in care erau torturati crestinii a fost demolat in 2004, desi era monument istoric, fiind cladirea unde functionase Comisia Centrala in 1858. (Valentin MUSCA)
