Ultima oră

Vrincenii isi cauta frati in toata lumea

Ziarul de Vrancea
5 sep 2009 897 vizualizări
Legaturile comunitatilor vrincene cu strainii au slabit in ultimii ani u ajutoarele si vizitele reciproce sint mult mai rare fata de anii "90 u orasele din judet stau ceva mai bine la capitolul fraternitate cu occidentalii, iar Focsaniul conduce in topul contactelor cu strainii u olandezii si francezii sint fratii preferati de vrinceni u in timp ce Marasestiul si comuna Virtescoiu sint infratite cu cite o localitate din Olanda, edilii din Balesti si Vizantea Livezi au facut schimburi culturale in Franta u site-ul www.twinning.org e disponibil acum pentru reluarea infratirilor sau crearea unor noi punti de legatura cu localitati din tarile mai dezvoltate

Aflate inca in virtejul alinierii la modul de viata si de lucru cerute de Uniunea Europeana, comunelor si satelor din Vrancea le-ar fi de folos un sprijin oferit de cei cu experienta si de ce nu, cu bani. O obisnuinta in anii de dupa 1989, infratirile cu sate si orase de peste mari si tari nu prea mai sint de actualitate. Astfel de legaturi pot fi reluate acum, mai ales ca exista si un punct de plecare, mai exact site-ul de internet www.twinning.org, cu varianta si in limba romana, care ofera informatii si care ii lamureste pe edili ca nu e tocmai dificil sa te infratesti cu scopul unor schimburi reciproc avantajoase. La nivel regional, un demers de acest gen va fi facut in aceasta toamna de Consiliul Judetean (CJ) Vrancea, care intre 5 si 8 octombrie participa la "Open Days", eveniment organizat anual de Comitetul Regiunilor de la Bruxelles. Cea de-a 7 editie anuala a Open Days "" Saptamina Europeana a Regiunilor si Oraselor, este considerata cea mai mare agora din Europa pentru autoritatile locale si regionale, va prezenta circa 100 de ateliere de lucru, conferinte, seminarii si dezbateri si va reuni aproximativ 7.000 de participanti. Regiunea Vrancea va fi prezenta in cadrul unui program care pune accentul pe dezvoltarea turismului, C.R.E.A.T.I.V.E. Tourism, Cities and Regions Acting Together for an Innovative Vision of European Tourism. O alta manifestare care a adus impreuna regiunile europene, sub patronajul Comitetul Regiunilor, alaturi de alte institutii europene, a fost Ziua Portilor Deschise (Open Doors), pe 9 mai, unde si Vrancea a participat cu un stand de prezentare.


Vizitele peste hotare s-au rarit dupa intrarea in UE


Principalul beneficiu al infratirii cu un oras sau o regiune de peste hotare este sudarea de legaturi in scopul dezvoltarii comunitatilor, chiar daca unii edili folosesc aceste legaturi si pentru a se plimba pe meleaguri straine pe banii altora. Din pacate insa, contactele dintre comunitatile din Vrancea si cele din "afara" sint in ultima perioada tot mai rare, comparativ cu anii "â„¢90, spre exemplu, cind vizitele intr-un sens si in altul erau mult mai frecvente si consistente, la fel ca ajutoarele sau alte forme de sprijin ajunse din tari vestice pe plaiurile mioritice. Fraternizarea se poate pierde din vina primarilor, invidiosi pe predecesorii lor si contactele stabilite de acestia, cu precizarea ca, in unele cazuri, se cauta totusi parteneri noi. Contactati de ziarul nostru, reprezentantii Asociatiei Comunelor din Romania (ACoR) spun ca statul ofera cadrul legislativ pentru legarea de prietenii cu strainii. Legea nr. 215/2001, a administratiei publice locale, precizeaza intr-adevar ca "Unitatile administrativ-teritoriale, prin primari, respectiv presedintii consiliilor judetene, transmit Ministerului Afacerilor Externe, spre avizare conforma, proiectele de intelegeri de cooperare pe care acestea intentioneaza sa le incheie cu unitatile administrativ-teritoriale din alte tari, inainte de supunerea lor spre adoptare de catre consiliile locale sau judetene, dupa caz", se arata in actul normativ. Reprezentantii vrinceni din ACoR sint primarii Gheorghe Macovei de la Vinatori si Fanica Ciubotaru de la Vizantea Livezi. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care ar trebui ca gospodarii comunelor si oraselor si locuitorii lor sa le stie e faptul ca nu pleaca de la zero. Consultanta si ajutorul pot veni de la Asociatia Nationala a Comunelor, cu filiala in judet, dar si de la Consiliul Comunelor si Regiunilor din Europa (CCRE), care a creat site-ul mai sus amintit. Potrivit acestuia, orice infratire implica cheltuieli. Astfel, autoritatile locale rezerva adesea o mica parte din bugetul lor activitatilor de infratire si fac asta permanent. Totusi, aceasta suma nu ajunge mereu sa acopere in totalitate cheltuielile. Acesta este motivul pentru care numeroase infratiri sint finantate de asemenea prin intermediul actiunilor de sustinere si colecta de fonduri. Anumite tipuri de parteneriat primesc chiar ajutor din partea programelor puse in practica de guvern sau fundatii.


Marasestiul are legaturi fratesti cu o localitate olandeza


La inceptul lunii mai, orasul a fost vizitat de o delegatie din Olanda, compusa din reprezentantii fundatiei Pep Heesch, parteneri ai Consiliului Local Marasesti, insotiti de consilierul personal al primarului din orasul Bernheze, Ad Donkers, cit si de un detasament de pompieri din acelasi oras. Acestia au vizitat punctele turistice aflate pe raza orasului si au avut intilniri cu edilii urbei, iar discutiile s-au referit si la infratirea celor doua orase. Obiectivul principal al vizitei delegatiei partenerilor din Olanda a fost donarea de catre pompierii din Bernheze unei autospeciale dotata cu aparatura si material pentru stingerea incendiilor si descarcerare si o motopompa pentru interventii in caz de inundatii. O localitate care a facut demersuri sa creeze o punte cu tari europene este municipiul Adjud. Anul trecut, o delegatie condusa de primarul Constantin Armencea a facut o vizita in doua asezari de linga orasul croat Split, pentru a stabili contacte. De atunci, urbea din nordul judetului asteapta un raspuns din partea omologilor ex-iugoslavi, pentru a demara eventualele demersuri pentru infratire. La Soveja nu se poate vorbi de infratiri la prezent, dar in trecut au existat schimburi culturale cu o asociatie din departamentul Vendeea din Franta, care au vazut la ei acasa traditiile prezentate de o delegatie din comuna si au intors la rindul lor vizita. Astfel de schimburi au fost acum cinci- sase ani o obisnuinta, dar cu localitatile argesene de pe valea Dimbovitei Rucar si Dragoslavele, de unde se "trag" sovejenii si de unde veneau familii si petreceau timp in comuna vrinceana si viceversa. "Cu timpul, aceste vizite s-au rarit foarte mult", ne-a spus viceprimarul Daniel Dobrin.


Balestenii, frati cu francezii inca din anii 90


Imediat dupa Revolutie, comuna Balesti s-a infratit cu localitatea franceza Saint Leonard. Totul a pornit de la un protest al francezilor impotriva demolarii satelor romanesti si a stramutarii locuitorilor in zonele industriale ale oraselor. Dupa caderea comunismului, cel care a avut aceasta initiativa a avut curiozitatea sa vina in Vrancea si sa ii cunoasca pe cei pentru care, in parte, militase. Astfel a luat fiinta asociatia Saint Leonard "" Balesti si au inceput vizitele bilaterale, in 1994. Din 1997 s-au mai racit relatiile, revenirea facindu-se in acest an, pe 25 mai, cind balestenii, in frunte cu primarul Stancu Balescu, au vizitat Saint Leonard, cu ocazia unui festival traditional francez care a durat patru zile. "Am vazut ce inseamna Uniunea Europeana la ea acasa. Acum, relatia de infratire inseamna ca sintem parteneri, facem schimburi culturale, cel mai mult le foloseste copiilor nostri, care au mers in vizita in Franta si au vazut ce inseamna o alta cultura, alta civilizatie", ne-a marturisit Costin Vladache, viceprimarul din Balesti. Anul viitor, "fratii" francezii sint invitati la Balesti, cu ocazia zilelor comunei.

Mocanii se au mai bine cu strainii

Primarul din Vizantea spune ca apele de la izvoarele din localitate au luat drumul Parisului, occidentalii fiind convinsi de proprietatile curative ale apelor miraculoase care izvorasc in comuna vrinceana. "Noua francezi au venit de pe data de 11 august. O parte dintre ei vin in fiecare an pentru izvoare. Au luat apa de ochi si de stomac si au dus-o pina in Franta. Francezii sint din localitatea Epinay sur Orge, la 30 de kilometri de Paris, localitate cu care sintem infratiti inca din anii "˜90", ne-a spus Fanica Ciubotaru, edilul din comuna Vizantea Livezi. Reghiu, comuna cu destule legaturi cu Vestul, sudate dupa "™89, n-a mai mentinut relatiile cu occidentalii. "Ultima oara au venit din strainatate in 2002. Atunci, prin intermediul unei doamne din Anglia, s-a construit si o bisericuta in satul Ursoaia. De atunci n-am mai primit vreo vizita, in acest moment nu se poate vorbi de infratire in cazul satelor componente, Ursoaia, Raiut, Jgheaburi, Piscul Reghiului, Farcas", ne-a precizat viceprimarul Neculai Nemut. Printre satenii care au "rude" in occident se numara si cei din Virtescoiu, aici legaturile fiind mult mai strinse si de actualitate decit in alte comune din judet. Fostul primar Nicolae Saigau a incercat sa creeze punti cu alte locuri prin intermediul Grupului de Dialog Social, dar si cu ajutorul Crucii Rosii. "Acum sintem infratiti cu o localitate din Olanda, mai bine zis citiva cetateni olandezi vor veni la noi pe 25 octombrie. Este vorba de o sponsorizare care va ajuta la renovarea unei scoli din satul Beciu, in cadrul unui proiect", a afirmat Nicolae Saigau, in prezent cadru didactic la Scoala Generala din Virtescoiu. Acesta mai spune ca satenii duc dorul perioadei dinainte de Revolutie, cind se faceau schimburi de vizite de cite doua saptamini cu copiii maghiari din localitatea covasneana Turia. (Ciprian FANARU)


Focsanii, fratii in toate zarile


u municipiul de pe Milcov face 10 ani de fratie cu olandezii din s"â„¢Hertogenbosch u in 2007 s-au inceput demersurile pentru infratirea si cu italienii din Tivoli u anul trecut s-a incercat stabilirea de relatii apropiate si cu o regiune din Georgia, dar colaborarea a intrat in stand-by din cauza conflictului armat din zona


Municipiul Focsani a realizat, in decursul ultimilor ani, mai multe proiecte de infratire. Cel mai vechi parteneriat este cel cu olandezii din s"â„¢Hertogenbosch, parafat in 1999, in timpul mandatului fostului primar Nicolae Latcan. Acesta s-a fructificat printr-o serie de donatii catre municipalitatea de pe Milcov, intre care cea mai valoroasa, din punct de vedere social si financiar, este blocul Moonen din cartierul Sud. La evenimente oficiale, partea olandeza vine in Focsani, iar in urma cu citiva ani si consilierii locali focsaneni au vizitat orasul din tara morilor de vint si a lalelelor, cu care ne-am infratit. De altfel, Primaria Focsani chiar a achizitionat specii de flori din Olanda pentru a infrumuseta municipiul de pe Milcov. In 2007, Focsanii au mai legat un parteneriat de infratire cu localitatea Tivoli, din apropierea Romei. Legatura s-a realizat in principal datorita comunitatii mari de vrinceni din oraselul italian. Aici se pare ca ar locui peste 10.000 de vrinceni, o parte din ei fiind reprezentati de Asociatia Tricolorul a lui Georgel Matei. Acesta a incercat sa obtina si un mandat de consilier pentru romani, insa nu a primit destule voturi de la conationali. Pentru a perfectiona colaborarea intre cele doua orase, Focsani si Tivoli, pe 1 decembrie 2007, o delegatie de consilieri condusa de primarul Decebal Bacinschi a participat la sarbatorile dedicate Zilei Nationale a Romaniei in patria romanilor. Pe atunci s-a produs si intilnirea scurta dar de ajuns de controversata incit sa devina subiect de presa intre primarul Bacinschi si interlopul Costica Argint. Ulterior, Costica Argint i-a stricat imaginea si ministrului de Externe, liberalul Adrian Cioroianu, cind acesta a participat la o intilnire cu reprezentantii romanilor din peninsula, cauzata de scandalurile stirnite de cetateni romani in Italia. Parteneriatul Focsani ""Tivoli nu s-a perfectat la nivel diplomatic, insa relatiile s-au mentinut cit de cit intre cele doua orase, assesorii din Tivoli venind la Focsani la Unirea cea Mica de pe 24 ianuarie din 2008. Infratirea cu localitatea celor 10.000 de vrinceni s-a incercat a fi facuta si la nivel parlamentar, fostul senator PD Jan Vraciu deschizind aici, pentru citeva luni, un birou parlamentar. Acesta a fost finantat partial si de omul de afaceri Ionel Mustea. Dupa citeva luni, biroul s-a inchis, dupa ce Vraciu adunase facturi restante de mii de euro. Focsanii nu s-au infratit numai cu orase din Occident, dar si cu o regiune din Georgia, Kakhetia, o relatie care insa nu a fost parafata oficial. In legislatura trecuta, un consilier focsanean a trecut Marea Neagra pentru a vedea care ar fi punctele comune dintre cele doua regiuni. Intre timp insa, in Georgia a izbucnit conflictul cu Rusia, iar infratirea a mirosit a praf de pusca. (Iulia CRETU)



Vrancea a dat mina cu regiunea Achaia din Grecia


Nu doar comunele si orasele s-au infratit, ci si judetul Vrancea. Acum doi ani, pe 15 noiembrie 2007, Consiliul Judetean a semnat acordul de colaborare cu prefectura Achaia din Grecia, in urma unei colaborari care a inceput in anul 2006. Compatibilitatea dintre cele doua regiuni a fost una de bun augur nu numai datorita religiei comune, ortodoxismul, a economiei care se bazeaza pe industria vinului, pe cresterea animalelor sau pe promovarea produselor traditionale, dar si datorita credintelor politice socialiste ale celor doi conducatori de judet. Marian Oprisan si Dimitrios Katsikopoulos fac amindoi parte din Partidul Socialist European, ambii avind viziuni de stinga. Infratirea s-a realizat si pentru dezvoltarea turismului, grecii promitind consultanta pentru pirtia de schi. Achaia este situata in sudul Greciei, in nordul insulei Peloponez. Regiunea cu care s-a infratit Vrancea are 350.000 de locuitori si este situata intr-un "triunghi imaginar", in mijlocul a trei situri arheologice: Vechiul Olimp, Delphi si Epidarus. De mentionat ca strategia de dezvoltare a judetului Vrancea este realizata de firma elena LDK . (M. B.)


Ce inseamna infratirea?


"Infratirea este o reuniune dintre doua municipalitati care cauta sa se asocieze pentru a actiona intr-o perspectiva europeana, avind obiectivul de a rezolva problemele cu care se confrunta si dezvoltarea unor legaturi de prietenie din ce in ce mai strinse intre acestea". Astfel suna prima definitie data acestui tip de colaborare intre orase sau intre regiuni. Infratirile au aparut in Europa la inceputul anilor 50, obiectivul la acea vreme fiind de a favoriza reuniunile intre oameni dincolo de frontiere. De atunci pina in prezent, infratirile au continuat sa creasca numeric si sa evolueze si cu toate acestea este dificil sa gasesti intr-un singur loc informatii suficiente despre infratiri. Comunele si satele din Vrancea au la dispozitie acum un site, www.twinning.org, cu varianta si in limba romana, care ajuta comunitatile sa descopere universul infratirilor. Conform acestuia, exista 10 pasi spre succes iar primul si cel mai important este gasirea unui partener. (C. F.)







În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.