Fondurile pentru bursele Erasmus ar trebui suplimentate
Entuziasmul pentru Erasmus pare a fi in scadere daca nu chiar in cadere libera. In anul universitar 2006-2007, cresterea efectivelor de studenti nu a fost decat de 3,2 la suta, fata de 7,2 la suta cu un an inainte. Si statisticile nu se anunta mai bune pentru anul 2007-2008. In consecinta, obiectivul de 3 milioane de studenti mobili fixat pentru anul 2012 va fi dificil de atins.
In urma cu doi-trei ani doua treimi din studenti plecau in Europa si o treime in alte tari. Astazi, tendinta s-a inversat. Nu e mai putin adevarat ca ceea ce la inceput era un deziderat, si anume, crearea, prin mobilitatea tinerilor a unei veritabile culturi comune, a devenit, pentru multi studenti, o realitate. Nu e nimic negativ in aceasta realitate: la capatul a doua decenii, Europa s-a banalizat, in sensul bun al cuvantului, devenind o patrie ca oricare alta, iar tinerii, cei mai receptivi, cei mai disponibili intelectual si afectiv, sunt cei mai mobili si au nevoie de permanenta largire a orizontului.
Dar slabirea interesului pentru programul Erasmus are si cauze mai banale, cat se poate de concrete. Pe timpul sejurului in strainatate, studentii beneficiaza de o bursa de 180 de euro pe luna. Ceea ce, sa recunoastem, reprezenta poate ceva in urma cu mai multi ani, dar astazi ea nu poate satisface nici una din nevoile normale ale unui tanar. Unele tari au inteles acest lucru si incearca sa amelioreze
conditiile de studiu in strainatate fiecare in maniera ei. Guvernul norvegian, de exemplu, acorda un ajutor suplimentar tinerilor in aceasta situatie, in Franta, consiliile generale ale regiunilor sunt chemate sa faca un efort, iar Germania pune la contributie diferitele intreprinderi de stat sau private existente. UE, daca tine intr-adevar la formatia tinerilor, va trebui sa suplimenteze fondurile alocate acestora.
O alta dificultate evocata de tineri este aceea de a echivala in tarile de origine semestrul sau semestrele de studii efectuate in strainatate, ceea ce adesea se dovedeste o bataie de cap teribila si fara iesire.
Exemplul citat de revista L"™Européen, este romanca Alina Cristina Boteica, care a cunoscut o asemenea experienta intre Universitatea din Bucuresti unde a inceput studii de stiinte economice si Universitatea din Nantes unde a efectuat un an Erasmus.
De aceea, solutia preferata de studenti in prezent este o licenta in tara de origine si un master in strainatate. Diplomele multiple cunosc un succes tot mai mare pe piata muncii si permit studentilor o experienta de cel putin doi ani intr-o alta tara, alta limba, alta cultura. Alina Cristina a reusit chiar performanta de a obtine diplome de la trei universitati care au relatii de cooperare: Lyon, Birmingham si Munchen.
Sursa: RFI