Ultima oră

Apa cu portia din cauza secetei

Mihaela Beșleagă
11 aug 2009 1026 vizualizări
Cele mai mari probleme la alimentarea cu apa potabila sint la Cirligele, Dalhauti, Cindesti, Bolotesti si Jaristea u consumul de apa a crescut de cinci ori

Seceta lasa fara apa in plina vara sute de oameni din mai multe localitati vrincene. Din cauza consumurilor foarte mari, in special pentru irigatii, sistemele rurale de alimentare cu apa nu pot face fata. Pentru ca apa este insuficienta, aceste sisteme sint oprite, pina la realimentarea rezervoarelor. Cele mai mari probleme la alimentarea cu apa sint la Cirligele, Dalhauti, Cindesti, Bolotesti si Jaristea, unde consumul de apa s-a marit chiar si de cinci ori, in comparatie cu o perioada normala. In aceste zone s-a impus un program de furnizare a apei, de 7-8 ore pe zi. "Din cauza secetei, toata lumea uda. Trebuie constientizati oamenii sa nu mai ude gradinile, pentru ca ramin fara apa de baut. Din cauza consumurilor mari de apa se depaseste capacitatea proiectata, astfel incit se ramine fara apa. Am realizat un program, pe zone, cind se opreste apa, pina se reacumuleaza in rezervoare, altfel nu se poate", a spus Dumitru Nagit, directorul Serviciului Public "Exploatarea Sistemelor Rurale de Alimentare cu Apa" Vrancea. Acesta ne ofera si un exemplu pentru "setea" oamenilor. Daca o familie de trei persoane consuma lunar in mod normal 7 mc de apa, acum, apometrul arata si 40-50 mc/luna. Solutia? Spiritul civic al consumatorilor, sfatuiti sa se limiteze a folosi lichidul vital doar pentru consumul menajer. "O alta solutie, pe care nu ne-o permitem momentan, ar fi implementarea unei tehnologii de limitare a debitului individual, care costa citeva sute de euro fiecare, dar este foarte costisitor pentru noi. Am demarat un studiu pe care speram sa-l punem in aplicare in luna mai 2010 pentru dezvoltarea de noi surse pentru cresterea capacitatii de alimentare cu apa", a adaugat Dumitru Nagit. Cu o capacitate proiectata de a asigura 4 milioane de mc de apa pe an, Serviciul lucreaza acum mult sub posibilitati in mediul rural, printre altele si din cauza variatiilor mari de consum de la vara la iarna. Anul trecut, in toate cele 19 localitati deservite consumul total a fost de 620.000 mc de apa. Daca in iarna se consuma putin (24.000 mc in ianuarie 2008, 33.000 mc in ianuarie 2009), vara se schimba situatia, satenii consumind chiar de cinci ori mai mult (114.000 mc in august 2008). Pretul unui metru cub de apa (1.000 litri) este de 2 lei, mai exact, la un calcul simplu, atit costa 100 de galeti cu apa. (Mihaela BESLEAGA)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
, acum 739398 zile, 23 ore, 3 minute, 40 secunde
verificati cati au apometre si cati uda livada sau gradina cu apa potabila nu din canal...
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.