Ultima oră

Vrancea, judetul extremelor: peisaje de vis si gropi in drumuri

Mihaela Beșleagă
7 aug 2009 3814 vizualizări
Bogatia si frumusetea peisajelor din Vrancea arhaica este eclipsata de starea deplorabila a drumurilor, care tin departe turistii u 20 de rezervatii naturale infrumuseteaza judetul, unice in tara u printre acestea Padurea Reghiu - Scruntaru, care are aspect de ruine ale unui castel medieval, padurile de tisa de la Cenaru, ruinele Cetatii Craciuna din secolele XIII-XV, lacurile cu potential balnear u principalul handicap este accesul rutier dificil in zonele turistice u din aceasta cauza, rata de ocupare a locurilor de cazare este extrem de redusa, in 2008 fiind de doar 18%

Vrancea este un judet minunat, dar putin cunoscut, chiar si de locuitorii sai. Printr-o metafora, Vrancea poate fi comparata cu o fata frumoasa, saraca si desculta, si, din cauza asta, cu putini petitori. Cu 20 de arii naturale protejate, forme de relief variate, de la ses la munte, vestigii istorice, muzee, case memoriale si monumente, asezari arhaice, specificul viticol, judetul ar putea fi o destinatie turistica excelenta, care ar putea oferi variate posibilitati de petrecere a timpului liber si a vacantelor. Din pacate, potentialul acesta este putin exploatat, in special din cauza drumurilor proaste, care descurajeaza orice turist, chiar si mai temerar. Turismul judetean a fost luat sub lupa si in cadrul Strategiei de dezvoltare a judetului Vrancea. Judetul are o pozitie geografica privilegiata, constituind o punte de legatura intre cele trei provincii istorice, Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania.



Formele de relief ale judetului pot fi asemuite cu niste trepte uriase, care coboara de la vest spre est. Prima treapta este constituita de muntii Vrancei, alcatuiti din culmi si masive cu inaltimi de la 960m la 1.873m. Urmatoarea treapta este reprezentata de culmile deluroase, cu altitudini ce incep de la 350 m si continua variat pina la 1001m. A treia treapta, ca o platforma intinsa pina la cursurile de apa Siret, Trotus si Rimnic, reprezinta cimpia. Nu mai putin de 20 de rezervatii naturale sint rasfirate pe teritoriul judetului: padurea seculara Lepsa-Zboina, pajistile montane si stincile de pe Cheile Tisitei, Cascada Putnei, Groapa cu Pini, Strimtura Coza, Ripa Rosie, Piriul Bozu, Algheanu, Lacul Negru, Cheile Narujei, Cascada Misina, Muntele Goru, Caldarile Zabalei, Padurea Cenaru, Focul Viu de la Andreiasu de Jos, Padurea Reghiu "" Scruntaru, care are aspect de ruine ale unui castel medieval si se remarca prin numarul mare de cascade si prin bogatia florei, Padurea Dalhauti, Lunca Siretului, Poiana Muntioru si Parcul Natural Putna "" Vrancea. Aceste arii protejate cu un relief complex au o atractivitate turistica deosebita, incluzind fenomene rare in Romania ("Focul Viu" de la Andreiasu, paduri de tisa in Padurea Cenaru si turbarii active la Lacul Negru). La capitolul vestigii istorice, sint ruinele Cetatii Craciuna (in apropiere de Focsani), care dateaza din secolele XIII-XV, dar pe care arheologii le mai cauta inca. în 1489, Stefan cel Mare a intarit fortificatia ca un avanpost in calea incursiunilor turcesti. Alaturi de aria protejata "Lacul Negru", in Vrancea exista o serie de lacuri care se pot preta amenajarii pentru agrement. Acestea sint localizate atit in zona de cimpie (pe Valea Siretului, in special in apropierea Adjudului), cit si in zona de munte, pe teritoriul comunei Vintileasca. Aceste lacuri au in prezent doar amenajari minimale si sint utilizate exclusiv pe plan local pentru relaxare in sezonul estival. Deosebit de atractive, datorita peisajului, sint lacurile de la Vintileasca, acestea avind insa handicapul accesului rutier dificil. Judetul prezinta de asemenea o serie de izvoare cu potential balnear, cum ar fi la Vizantea, Jitia, Vintileasca, Lepsa, fiind insa practic nevalorificate. Si potentialul agro-turistic al asezarilor montane, in special pentru bazinele Zabalei-Narujei, este putin valorificat.


18%, rata de ocupare a unitatilor de cazare


Cu toata aceasta paleta de bogatii naturale, judetul este putin vizitat, intrucit infrastructura este slab dezvoltata. Conform datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica, la nivelul judetului existau in anul 2008 doar 43 de unitati de cazare, dintre care cele mai multe, 21, pensiuni turistice rurale, cu un numar total de 2.025 locuri. In 2008, in aceste unitati au ajuns 42.000 de turisti, dintre care 40.000 romani si restul straini, numarul acestora fiind in scadere comparativ cu 2007. Cei mai multi turisti, 23.000, au preferat unitatile de doua stele. Indicele de utilizare a capacitatii de cazare este de doar 18%. Desi capacitatea de cazare este relativ redusa, comparativ cu potentialul turistic al judetului, rata de ocupare a locurilor de cazare este extrem de redusa, ceea ce

conduce la concluzia ca aceasta capacitate de cazare este deficitara in privinta calitatii sau este localizata inadecvat, in zone cu atractivitate turistica mai redusa. "In general performanta recenta a sectorului turistic din judetul Vrancea poate fi descrisa ca fiind nesatisfacatoare, comparativ cu atractivitatea potentiala a judetului, reflectindu-se prin

numarul redus de turisti atrasi, numarul scazut de innoptari si mai ales durata foarte redusa a sejurului mediu in judetul Vrancea: 2,49 innoptari/turist in 2004, fata de media regionala de 4,76 innoptari/turist (Regiunea Sud-Est) si media nationala de 3,28 innoptari/turist", se arata in concluziile strategiei de dezvoltare a judetului Vrancea 2007-2013. In acelasi document se detaliaza si factorii care duc la aceasta performanta redusa a sectorului turistic din Vrancea, precum: absenta unor concepte coerente de dezvoltare a turismului, slaba dezvoltare sau inexistenta infrastructurii specifice de petrecere a timpului liber si divertisment (inexistenta dotarilor pentru turismul de sporturi de iarna, alte activitati

sportive "" golf, echitatie "" in ciuda existentei terenurilor adecvate si a traditiei in cresterea animalelor de transport, a amenajarilor pentru divertismentele nautice sau a celor pentru turism activ in zona montana),

degradarea unei bune parti a retelei de drumuri de acces in zonele de interes turistic. Promisiuni si proiecte pe hirtie exista, inclusiv de la ministrul Turismului, Elena Udrea, realitatea de care se lovesc putinii turisti care ajung in Vrancea este cu totul alta. (Mihaela BESLEAGA)





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 3

Adaugă comentariu
, acum 737016 zile, 4 ore, 46 minute, 7 secunde
Propun redactorilor de stirii ai ziarului de vn. sa mearga in zona de munte ....mai exact in satul Colacu ,sa treaca podul de peste riul Putna...unde este si statia hodroologica de masurare si sa o citeste integral
, acum 737016 zile, 4 ore, 46 minute, 7 secunde
Avem un judet foarte frumos, cu diferite forme de relief, cu zone unice in tara, dar din pacate suntem formati din oameni de calitate indoielnica, oameni pt care conteaza mai mult "un mic si o bere" citeste integral
, acum 737016 zile, 4 ore, 46 minute, 7 secunde
Nici macar pe jumatate nu s-au pomenit frumusetile Vrancei in acest articol. Am citit la concurenta ceva mai bine documentat si mult mai multe locuri frumoase descrise. Pacat ca pana si presa trateaza citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.