Ultima oră

Secretele Mausoleului Eroilor din Marasesti

"Si pe aici nu se trece! , asa a spus generalul Eremia Grigorescu pentru a-si impulsiona ostasii sa apere poarta Moldovei u in cinstea victoriei din 6 august 1917, la Marasesti a fost inaltat unul dintre cele mai maiestuoase mausolee din Europa u recent, in mausoleu s-a recules stranepotul generalului Eremia Grigorescu, care a venit aici cu copiii tocmai din America u putini stiu ca mausoleul ar fi trebuit sa aiba o cu totul alta forma, o catedrala cu adevarat monumentala, insa proiectul a fost refacut din lipsa de bani u Ziarul de Vrancea va spune astazi, la comemorarea a 92 de ani de la victoria din 1917, povestea nestiuta a mausoleului

La 20 de kilometri de Focsani, pe locul crincenelor batalii de la Marasesti, s-a inaltat intre anii 1919 si 1938 cel mai spectaculos mausoleu din estul Europei, dedicat «scumpilor eroi» din primul razboi mondial. Sanctuarul recunostintei s-a ridicat pe un teren donat de mosierul Ulise Negroponte, nimeni altul decit socrul marelui general Eremia Grigorescu, ramas in istorie ca «eroul de la Marasesti». In cele 163 de cripte din cele 18 culoare ale monumentului isi dorm somnul de veci 5.073 de ostasi. Pe Culoarul Cavalerilor, alaturi de maiorul mitralior Grigore Ignat sau locotenentul Gabriel Pruncu, se afla si mormintul Mariucai Zaharia, copilul-erou de 12 ani din satul Haret care a furnizat armatei date despre inaintarea nemtilor din nucul aflat in spatele casei sale si care a fost doborata de glontul unui lunetist neamt. In euforia nationala de dupa razboi, la Marasesti s-a planuit inaltarea unei catedrale a neamului, o constructie impresionanta care a ramas doar in stadiu de proiect pierdut prin arhive. La fel si halta unde ar fi trebuit sa coboare miile de pelerini veniti sa se roage pentru cei care au facut Romania Mare.

Ostasii romani i-au uimit pe nemti

Mausoleul Eroilor are o pozitie la fel de strategica precum au avut trupele romane in "marele razboi". De pe terasa ce infatiseaza scene de lupta se cuprinde cu ochii, in toata splendoarea, Valea Siretului, pe care eroii au aparat-o cu pretul vietii. In interior, atmosfera rece, mormintala, "iti moaie sufletul si face sa tresara inima", dupa cum a notat in cartea de oaspeti un vizitator anonim. Sub Cupola Gloriei, prin care contemporaneitatea a facut sa se prelinga apa de ploaie, incape toata istoria Romaniei moderne, scrisa cu singele a 27.410 de eroi romani. In iulie-august 1917, armata germana, comandata de generalul Mackensen, incercind sa strapunga frontul romano-rus si sa ocupe pamintul dintre Siret si Prut, dezlantuie la Marasesti o ofensiva puternica. Desi inferiori numeric, romanii reusesc sa respinga atacul armatei germane si apara cu pretul a mii de morti poarta Moldovei. "Si pe aici nu se trece!" a spus atunci generalul Eremia Grigorescu, comandantul Armatei I Romane. Istoricii spun ca generalul Constantin Christescu i-a uimit pina si pe nemti cu modul in care a conceput planul bataliei. La 6 august 1917 a inceput contraatacul eroicului batalion 1 din Regimentul 50 Infanterie sub comanda capitanului Miclescu, actiune care a determinat retragerea nemtilor. Apoi, Regimentul 51/52 Infanterie, condus de maiorul Grigore Ignat, a indeplinit cu pretul vietii ordinul de a tine pe loc inaintarea trupelor germane. George Ulise Negropontes, fost primar al "orasului erou" Marasesti, aproba apoi bombardarea Comandamentului German incartiruit pe o proprietate a sa. Pretul victoriei: 480 de ofiteri si 21.000 de soldati romani. Ostasii cazuti in acea zi au fost inmormintati in viile mosierului, pentru ca din 1924, in prezenta reginei Maria, sa fie reinhumati in criptele viitorului monument.

Initiativa a societatii civile

Putini stiu ca mausoleul a fost ridicat prin subscriptie publica, lucrarile fiind abandonate o vreme din lipsa de bani. Totul a pornit dupa Marea Unire de la 1918, cind are loc la Bucuresti primul congres al Societatii Ortodoxe Nationale a Femeilor Romane. La initiativa principesei Alexandra Grigore Cantacuzino, I.P.P.S. Pimen, mitropolitul Moldovei si Sucevei, propune ca o "inalta si sfinta datorie de a inalta pe locul unde atitia eroi s-au jertfit in apararea patriei si spre cinstirea de veci a numelui de roman Biserica Neamului de la Marasesti". Propunerea a fost acceptata imediat de regele Ferdinand I si de Guvernul condus de I. C. Bratianu, astfel incit, pe 8 octombrie 1919, s-a fixat locul sfintului lacas pe un teren inconjurat de vii. A durat 19 de ani pina cind monumentul a fost inaugurat, la 18 septembrie 1938, de catre regele Carol al II-lea. "Stradaniile ducerii la bun sfirsit a acestei nobile misiuni au fost luminate pe parcursul anilor de doua mari sarbatori crestinesti: Inaltarea Domnului (Ziua Eroilor) si Schimbarea la Fata, la 6 august, data care pentru mausoleu are o dubla semnificatie: ca hram, monumentul fiind si Biserica Neamului Romanesc, data constituind si punctul culminant al luptelor de aici, 6/19 august 1917", ne-a spus muzeograful Maria Mihailescu, cel mai avizat cunoscator al istoriei monumentului. Anul acesta comemoram 92 de ani de cind pe aceste paminturi mult incercate s-au desfasurat marile batalii de la Marasti-Marasesti si Oituz, cunoscute in istorie sub denumirea de «triunghiul de foc si de singe». In iunie 1919 au fost lansate listele de subscriptie, mausoleul fiind inaltat prin colecta publica. «Motivat de spiritul patriotic, dar si sentimental, ca socru al gen. Eremia Grigorescu, Ulise Negropontes doneaza in anul 1921 pentru ridicarea mausoleului 20 de hectare de vita indigena si 50.000 de lei in aur», spune muzeograful Maria Mihailescu.

Reproiectat de 11 ori

In anul 1919, s-a anuntat un concurs pentru arhitecti, prezidat de Majestatea Sa, Regina Maria. Proiectul cistigator, avindu-i ca autori initiali pe arhitectii Constantin Pomponiu si George Cristinel, infatisa o impresionanta catedrala inalta de 45 de metri. Cum proiectul ar fi inghitit 40 de milioane de lei, o suma uriasa pentru acele vremuri, au fost necesare nu mai putin de 11 reproiectari. Mausoleul a fost ridicat din piatra, in forma de piramida in trepte, cu contur octogonal, pe care multi il aseamana cu monumentul roman de la Adamclisi. Constructia este desfasurata la sol pe o arie de 1.600 de metri patrati si se termina la inaltimea de 30 de metri cu Cupola Gloriei, in forma de con in trepte, deasupra careia troneaza o cruce din piatra. Ansamblul cuprinde si un muzeu, precum si un ansablu statuar care-i prezinta pe liderii militari ai razboiului reintregirii. «Ca monument de arhitectura funerara cu caracter memorial, Mausoleul de la Marasesti este cel mai reprezentativ atit prin valoarea lui arhitecturala, cit si ca proportii. Din pacate, monumentul nu este tratat si respectat la adevarata sa valoare, iar asta se vede cu ochiul liber», spun cei de la Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National. Mausoleul este opera unor autori remarcabili. Pe linga arhitectul George Cristinel, sculptorii Ion Jalea si Cornel Medrea au realizat basoreliefurile exterioare cu scenele eroice de pe cupola, in timp ce Eduard Saulescu a pictat frescele de pe Cupola Gloriei. Antreprenorul Tiberiu Eremia s-a folosit de blocuri de andezit de Deva pentru a-i da monumentalitatea cuvenita. Pe fronton se afla inscriptionat textul cu litere din bronz: INTRU SLAVA EROILOR NEAMULUI, alaturi de numele localitatilor unde s-au purtat principalele batalii.

Monument in suferinta

Din nefericire, timpul si-a pus amprenta pe mareata constructie. Chipurile alegorice de pe Cupola Gloriei au fost schimonosite de apa de ploaie prelinsa ani in sir prin crapaturile din zid. Desi a fost stopata infiltratia, monumentul se afla inca in suferinta. «Ar trebui pus mai bine in valoare, evidentiat. Este cel mai vizitat monument din Vrancea. Vin adesea nepotii sau stranepotii celor cazuti la Marasesti pentru a consulta listele celor inhumati. Nu de putine ori ne cer sa-i lasam singuri, sa se reculeaga», ne-a mai spus Maria Mihailescu. Recent, mausoleul a fost vizitat de stranepotul bravului maior Grigore Ignat. Coplesit de sacrificiul inaintasului sau, barbatul a scris citeva rinduri in cartea de oaspeti, dar nu si-a lasat numele. "Sint prea mic in comparatie cu cei care au cazut la Marasesti", i-a spus el ghidului Nicusor Miza. Tot aici s-a recules si Traian Andrei Grigorescu din SUA: "Ca stranepot al generalului Eremia Grigorescu, sint impresionat, coplesit de sacrificiul si dragostea pentru Romania al eroilor din primul razboi mondial, in frunte cu strabunicul meu. Voi incerca de-a lungul vietii mele sa imprim iubire si respect pentru tara noastra copiilor mei, care au vizitat cu mine acest sfint lacas", a notat acesta in cartea de oaspeti.

"Mort pentru Patrie!"

Directorul Oficiului National pentru Cultul Eroilor, lt. col. dr. Cristian Scarlat, spune ca Mausoleul Marasesti este printre cele mai frumoase din toata Europa. «Daca un monument este un simbol care trebuie sa atinga sufletul, prin tema, dublata de o armonioasa conceptie artistica, estetica si arhitecturala, atunci Mausoleul Eroilor de la Marasesti este, cel putin din aceasta perspectiva, Monumentul nostru national. Perpetuu avertisment al tragediei razboiului, Mausoleul ne va aduce aminte mereu de acei bravi din al caror trup ciuruit de gloante s-a ridicat piedestalul intregirii noastre nationale. Iata de ce, Mausoleul de la Marasesti, monument de pietate, de vesnica recunostinta si propasire a neamului, mai reprezinta, inca, altarul eroismului romanesc, un reper national de care ar trebui sa tinem seama atunci cind ne prefiguram viitorul», ne-a spus directorul Oficiului National pentru Cultul Eroilor. Asemenea memorialelor occidentale, precum Arlingtonul american sau Pantheonul parizian, Mausoleul romanesc atrage prin impozantul edificiu in care isi dorm somnul de veci, in demnitate, eroii neamului. Dar si interiorul este impresionant prin atmosfera de reculegere sugerata de arhitectura si decoratii. Oricit de grabiti am fi, spune Cristian Scarlat, citind numele daltuite in marmura ale celor cazuti "" Ion, Gheorghe, Vasile sau Petre "", parca auzi, rind pe rind, ecoul raspunsului la un apel celest, prin formula sacra "" "mort pentru Patrie!". (Silvia VRINCEANU)

Respectul lui Hitler

Se spune ca Mausoleul Eroilor de la Marasesti impune un respect atit de mare, incit insusi Adolf Hitler, in momentul in care aviatia aliatilor bombarda Valea Prahovei si ameninta Moldova, i-ar fi cerut maresalului Antonescu sa trimita la Marasesti doua subunitati de antiaeriana care sa apere monumentul. De-a lungul timpului au circulat mai multe legende in jurul impresionantei constructii. Romanticii nu au ezitat sa spuna ca in unele nopti de august mireasa unui ostas cazut la datorie ar inconjura mausoleul calare pe un cal alb. Nimeni insa nu poate spune ca a vazut-o.

Ar putea intra pe lista UNESCO

Mausoleul Eroilor se afla in proprietatea Consiliul Judetean si in administrarea Muzeului Vrancei. In masusoleu se afla depuse ramasitele eroilor din peste 250 de mari unitati ale Armatei Romane, in frunte cu generalul Eremia Grigorescu, ceea ce-l face de o valoare istorica, artistica si urbanistica exceptionala. In fiecare an, cu prilejul comemorarilor, mausoleul este vizitat de mii de oameni, fiind cel mai cunoscut obiectiv turistic din Vrancea. Pe aici au trecut toti sefii de stat, incepind de la regele Ferdinand, care a pus piatra de temelie, si terminind cu Traian Basescu. Initiatorii au propus in anul 1919 realizarea unei "halte a eroilor unde vor cobori pelerinii ce vor veni sa viziteze locurile acestea sfinte". Din pacate, la peste 90 de ani de la debutul lucrarilor de constructie, mausoleul nu este suficient promovat si ingrijit. Mausoleul Marasesti, alaturi de monumentele de la Focsani, Marasti si Soveja, vor fi restaurate si introduse intr-un circuit turistic in urmatorii ani, in cadrul proiectului "Drumul de glorie al armatei romane in primul razboi mondial", derulat de Consiliul Judetean. Prin acest proiect, in valoare de 21,7 milioane de lei, cele patru mausolee vor fi consolidate, reabilitate si introduse intr-un circuit turistic impreuna cu alte monumente de factura istorica si religioasa aflate pe traseul "Drumului de glorie", ce va cuprinde localitatile Focsani "" Marasesti - Panciu "" Straoane "" Varnita "" Marasti - Soveja. Mausoleul ar putea intra si pe lista UNESCO, alaturi de cimpul de batalie de la Verdun, propunerea venind chiar din Franta.

---