Procesul Ghetu vs CNSAS a trenat un an si jumatate
Actiunea intentata de fostul maior de securitate Toader Ghetu Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) s-a mutat de la Galati, unde a fost introdusa initial, la Bucuresti. Astfel, la sectia de Contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti dosarul avindu-l ca reclamant pe directorul general al Directiei Generale pentru Protectia Drepturilor Copilului (DGASPC) Vrancea are primul termen de judecata la mijlocul lunii septembrie. Initial, la inceputul lunii februarie anul trecut, Toader Ghetu a dat in judecata CNSAS la Curtea de Apel Galati pe motiv ca institutia nu ar fi avut dreptul sa faca verificari pentru a vedea daca el a fost agent al securitatii, intrucit directorul spune ca ar fi recunoscut acest lucru de mai mult timp. Aceasta dupa ce lui Ghetu i-a fost respinsa de catre CNSAS contestatia inaintata aici. De mai bine de un an si jumatate, dosarul s-a plimbat printre instante. De la Galati, dosarul a ajuns in mai 2008 la Tribunalul Bucuresti, unde, inca de la primul termen, cauza a fost suspendata pe motiv ca nici una dintre parti nu s-a infatisat la strigarea cauzei. Insa, intrucit aceasta suspendare putea fi atacata, anul acesta, in aprilie, dosarul a fost redeschis, insa s-a constatat ca Tribunalul Bucuresti nu era competent sa solutioneze aceasta cerere, astfel incit dosarul a luat drumul Curtii de Apel Bucuresti, instanta unde cauza a fost inregistrata in mai anul acesta. Dupa cum se stie, directorul de la Protectia Copilului Vrancea, Toader Ghetu, este acuzat de CNSAS ca a fost lucrator al fostei Securitati, calitate in care ar fi ingradit drepturile fundamentale ale mai multor persoane.
Pe urmele lui Virgil Magureanu
Colegiul sustine ca locotenentul major Toader Ghetu a aprobat, in 1974, un "referat de investigatii", in care s-au consemnat mai multe "verificari" efectuate asupra unor persoane si a familiilor lor. Persoanele respective au fost descrise de Ghetu ca "adepti fideli" ai unei orientari religioase si cu "relatii cu credinciosii din strainatate". în 1980, capitanul Ghetu ar fi dirijat un informator recrutat pentru supravegherea informativa a persoanelor din problema "Sanatate", care a sustras, din domiciliul unei persoane, scrisori primite de la ambasade din Bucuresti, si a dispus ca acestea sa fie anexate la dosarul de urmarire informativa, dupa cum a dezvaluit recent ziarul Adevarul. Fostul ofiter a primit verdictul de colaborare cu Securitatea la 10 mai 2007, dar dosarul sau a fost plimbat, din cauza modificarii legislatiei, la Curtea de Apel Galati, Tribunalul Bucuresti si la Curtea de Apel Bucuresti, unde se afla in prezent. Toader Ghetu a recunoscut ca a fost ofiter al fostei Securitati si ca s-a pensionat din structurile Serviciului Roman de Informatii in 1992, dar sustine ca in urma activitatii sale informative nu a fost trimisa in judecata si nu a fost arestata nici o persoana. Despre Toader Ghetu mass-media a relatat ca este ofiterul care l-a filat, in 1988, pe fostul sef al SRI, Virgil Magureanu, cind a fost mutat, disciplinar, ca lucrator la Muzeul de Istorie din Focsani. La acest moment exista mai multe procese deschise de vrinceni acuzati ca au avut de-a face cu fosta Securitate. Este vorba despre deputatul PSD de Adjud, Ciprian Nica, directorul de la Cultura, Paraschiv Siru Usturoi, si de fostul subprefect Mioara Flenchea, in prezent avocat in Baroul Focsani. Procesele au tot trenat intrucit cei implicati au invocat unele exceptii de neconstitutionalitate a legii pe baza careia au fost deconspirati. (Eduard POPESCU)