Ultima oră

Exodul focsanenilor spre viata la tara

Iulia Crețu
31 iul 2009 2154 vizualizări
Numerosi oraseni au dat traiul de apartament pentru liberatatea unei proprietati la ¦ sat. Primarii comunelor au speculat avantajul cresterii numarului de locuitori si se zbat pentru bani europeni pentru modernizarea comunitatilor

Citeva mii de focsaneni au lasat betoanele pentru verdele de la Cimpineanca, Cotesti, Cirligele, Vinatori sau Unirea - Odobesti. Majoritatea dintre ei si-au pastrat buletinele de oras, dar fac naveta intre casa de la tara si serviciul de la oras. Printre cei care au fost atrasi de "glasul pamintului" se numara Horia Furtuna, Romeo Postelnicu sau Nicolae Serban, fost sef al SRI. Criza economica a mai oprit nebunia mutarii la tara, vinzarea terenurilor cunoscind in prezent o stagnare. Nu doar cetatenii recunosc avantajele mutarii la sat, dar si firmele isi muta sediile la tara pentru scutiri de taxe si impoziteDaca deceniile sase si sapte ale secolului XX au reprezentat migratia vrincenilor de la sate catre centrele urbane, in incercarea intemeierii unei vieti bazate pe consum si conditii superioare de trai, se pare ca acesti ani cunosc in Vrancea un fenomen asemanator. In schimb, directia este inversa. Daca parintii si bunicii nostri au lasat animalele din batatura pentru viata intr-un oras aflat la inceputurile dezvoltarii comuniste, acum tinerii cu posibilitati materiale de la modeste in sus prefera sa vina la serviciu in Focsani, iar timpul liber sa si-l petreaca in localitatile din coasta municipiului, la casa cu ograda. Numai in ultimii cinci ani, numerosi focsaneni au fugit de betoanele orasului in cautarea libertatii oferite de o casa la tara, cu curte spatioasa si gradina. Comunele din apropierea urbei, aflate la citiva kilometri de centrul vietii socio-economice a judetului, au fost luate cu asalt de familii pentru care apartamentul in Focsani a devenit o "cusca", iar in zona s-au dezvoltat adevarate cartiere de vile. Localitati precum Vinatori, Golesti, Odobesti-Unirea, Cotesti, Cirligele sau Rastoaca vor deveni peste ceva ani mini-cartiere ale Focsanilor. In acest moment, sint citeva mii de locuitori care fac naveta intre aceste destinatii si Focsani.


Cei mai multi si-au pastrat domiciliul in municipiul de pe Milcov dar traiesc la"¦ tara. Ce i-a determinat sa lase orasul pentru o locuinta in mijlocul naturii? Taxele mai mici pentru cumpararea unui teren si constructia unei case, linistea si spatiul deschis oferite de viata la tara, peisajele cu mai mult verde decit cele dintre blocurile municipiului, dar si posibilitatea unei alimentatii eco. Iar pentru tinerele familii cu copii, o casa la tara reprezinta posibilitatea ca micutii sa vada pe viu animalele domestice decit in carti, asa cum se intimpla cu pustii familiilor ramase in oras. "Migratorii" au intimpinat si greutati, in special legate de utilitati. Primii focsaneni care si-au facut case in zona Laminorul la mijlocul anilor 90 nu au gasit la marginea orasului nici lumina, nici canalizare sau asfalt. Dindu-si seama de oportunitatea oferita de exodul focsanenilor spre libertatea vietii la tara, edilii din comune se bat, la figurat, in aceste zile, pentru cistigarea de proiecte pe bani europeni pentru modernizarea comunitatilor pe care le conduc. De exemplu, primarul social democrat Stefan Moscu de la Cirligele vrea sa bage fonduri de la Uniunea Europeana intr-un asfalt ca-n palma, pentru a spori confortul locuitorilor din comuna. "Dupa ce am adus in Cirligele alimentarea cu apa, in urma cu 3-4 ani, a crescut numarul celor care s-au mutat. Oamenii vor conditii, pleaca de la Focsani, dar vor un drum bun, telefon, lumina sau internet. De cind am tras apa, au crescut si preturile la terenuri, care acum, pe criza, au cam stagnat. Majoritatea celor mutati au ramas cu domiciliul in oras, dar locuiesc aici. Cu mutatie sint citeva zeci, dar efectiv, cei mutati de la Focsani, sint cu sutele", ne-a spus primarul din Cirligele. Stefan Moscu se lauda ca a concurat Focsanii cu peisajele deosebite de deal si munte, cu plantatiile de vita-de-vie, livezi, paduri de foioase, dar si cu obiectivul turistic si religios de la Manastirea Dalhauti. Cei tineri isi pot descarca energiile la discoteca de la Blidari, care a ajuns a fie cunoscuta pina la Galati sau Buzau. Moscu povesteste ca un important om de afaceri din Focsani a inceput amenajarile la un lac in zona, pe care interntioneaza sa-l populeze cu peste. Asa ca, si pasionatii de pescuit ar avea ce face la Cirligele. "Printre cei care au case la noi in comuna se numara consilierul local Romeo Postelnicu, mai este generalul Petrica Cindea, domnul Nicolae Serban de la SRI sau domnul Stefan Buzarnescu (consilier judetean PSD, n.r.)", ne-a mai spus Stefan Moscu. Spre comuna Cirligele, aflata la aproape 15 kilometri de Focsani, in timp, s-au indreptat si citeva firme. In localitate isi au sediul depozite de vin, o fabrica de mobila deschisa de o familie intoarsa din Italia, dar si mai multe crescatorii de animale.


La Cotesti, metrul patrat de casa se vinde cu 10 euro


La o casa ridicata intre dealurile cu plantatii cu vita-de-vie au visat si focsanenii care au lasat orasul pentru Cotesti. Aici, metrul patrat de teren construibil este 10 euro, pret neatractiv acum, pe timp de criza. "La noi in comuna are casa si locuieste domnul Horia Furtuna", incearca sa faca reclama localitatii secretarul comunei Cotesti, Georgeta Zisu. Edilii din localitate declara ca, peste citiva ani, numarul celor interesati sa-si faca o casa aici ar putea creste, asta daca "ne recordam la gaze, lucrarea e inceputa, facem si soseaua si mergem mai departe cu alimentarea cu apa". "Asta se face pe etape, iar acum, pe timp de seceta e deficit, pentru ca lumea lasa si pentru irigatii", dupa cum a mai spus secretarul din Cotesti. In localitate au fost ridicate in urma cu citiva ani chiar si citeva blocuri ANL. O alta destinatie preferata de tinerele familii de focsaneni in detrimentul Focsanilor este comuna Cimpineanca. Numai anul trecut, Primaria a eliberat 130 de autorizatii de constructii pentru imobile noi, iar mai multe sate au fost extinse spre cimp. "Comuna noastra numara in jur de 4.000 de locuitori. Numarul lor este insa mult mai mare pentru ca sint multi focsaneni care au case, dar nu si-au facut mutatii. Cind le vom pune la dispozitie si utilitatile, probabil vor fi si mai multi. Anul trecut am eliberat 130 de autorizatii de constructie, peste 50% pentru persoane din alte localitati. Cam 200 de cetateni s-au mutat in fiecare an in Cimpineanca, iar numarul e in crestere cu fiecare an. Zona reprezinta un refugiu din oras, dar si o alternativa pentru firme care beneficiaza de taxe reduse si alte conditii de mediu decit la Focsani", ne-a spus si primarul de la Cimpineanca, Stefan Paraschiv. In aceasta localitate isi au punct de lucru firme de constructii, servicii sau combinate de vinificatie, care au ales sa plateasca taxe si impozite mai mici pentru proprietati. Printre cei care au ales sa-si ridice casa in Cimpineanca se numara consilierii locali focsaneni Neagu Nistoroiu si Daniel Gongu.


Petresti s-a dublat ca numar de locuitori in 10 ani


Boom-ul "fugii" cetatenilor din Focsani spre sat s-a produs poate cel mai evident in comuna Vinatori, satul Petresti. Localitatea s-a dublat ca numar de locuitori intr-un deceniu. Aici este de altfel, si cel mai ridicat pret la terenurile de case. Chiar si pe timp de criza, cunoscind potentialul imobiliar al zonei, oamenii tin de pret, acesta fiind intre 50 - 70 de euro/mp. "In ultimul an am avut citeva sute de cetateni care s-au mutat la noi. Si-au vindut apartamentele, au venit la noi pentru terenuri si s-au mutat. Poate a contribuit la alegere si aerul curat. Acum, pentru ca se vorbeste si de criza, terenurile se vind mai slab. Vinzarile au scazut cu 60-70% de 6-7 luni. In Vinatori, Petresti, si, pentru ca s-a ridicat in ultimii ani, si la Jorasti, terenurile de casa se vind cu 50-60-70 de euro/mp", ne-a spus Marian Zara, secretarul comunei Vinatori. Ca peste tot in Vrancea, si aici edilii se zbat sa mute conditiile de la oras la sat. Drumul pietruit, spera primarii, sa dispara, iar autoritatile anticipeaza ca in maximum cinci ani, vor putea pune la dispozitia celor care vor sa isi ia buletin de Vinatori, apa, canalizare, gaze si conditii europene de ridicare a gunoiului. Cei de la Vinatori mizeaza pentru ridicarea zonei si pe potentialul economic al comunei. In 2-3 ani, spre localitatea din marginea Focsanilor s-au intreptat si aproape 200 de firme. "Avem 167 de societati, aproape 50 au puncte deschise la noi in comuna, iar restul in Focsani. Domeniile de activitate sint variate, de la productie, confectii textile, confectii metalice, comert, colectare deseuri plastic, societati de salubrizare sau ferme. La Vinatori este celebra ferma de struti, iar la Podu Zamfirei avem ferme de vaci si oi", a completat secretarul de la Vinatori. Mutarea focsanenilor la tara a adus, iremediabil, si mutarea fitelor. Asa se face ca imobilele construite nu respecta un anumit stil, fiecare straduindu-se sa-si etaleze bunastarea materiala in casa. In plus, in localitate, exista multe case cu piscine, iar in garaje sint parcate unele dintre cele mai scumpe masini. (Iulia CRETU)



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.