Ultima oră

Agresorii profita de mai multe drepturi decit victimele lor

Victimele agresiunilor violente fug de consilierea gratuita si de compensatiile financiare oferite de stat, in timp ce agresorii lor se pot instrui pe banii statului in detentie u Legea 211/2004 isi propune sa ajute victimele unor infractiuni grave, prin asistenta juridica, dar si despagubiri in bani u avocatii platiti de la bugetul de stat pot reprezenta pe gratis victimele unor infractiuni precum tentativa de omor, vatamare corporala grava sau viol u in Vrancea, anul trecut, au existat doar doua cereri de compensatii financiare u numai patru din cele 35 de victime ale agresiunilor judecate in 2008 au fost consiliate de Serviciul de probatiune u in realitate, persoanele care ar trebui protejate de lege sint expuse, intrucit in Romania nu exista o lege care sa interzica expres agresorilor sa se apropie de victime

Victimele unor infractiuni grave au anumite drepturi conferite prin lege, insa doar pe hirtie. Legea 211/2004, privind unele masuri pentru asigurarea protectiei victimelor infractiunilor, a intrat in vigoare inca de la 1 ianuarie 2005, fiind adoptata in 2004. Aceasta lege da dreptul victimelor infractiunilor la consiliere psihologica si juridica gratuita, precum si la compensatii financiare. Legea prevede, printre altele, si obligatia infiintarii unei linii telefonice disponibile permanent, cu apelare gratuita, pentru informarea victimelor infractiunilor. Cu toate acestea, este greu de crezut ca in lipsa unei informari adecvate au fost multi vrinceni care sa fi apelat telverde pentru informarea victimelor infractiunilor "" 0800.800.886, accesibil pe paginile Ministerului Justitiei si ale Ministerului Administratiei si Internelor. Autoritatile cu responsabilitati in domeniu, cum sint judecatorii, procurorii, ofiterii si agentii de politie ar trebui, in teorie, sa prezinte victimelor conditiile si procedurile pentru acordarea despagubirilor, a asistentei juridice sau psihologice gratuite si locul in care trebuie sa se prezinte. In realitate lucrurile stau cu totul altfel.

O prevedere expresa a legii este aceea ca fiecare tribunal sa aiba o comisie, formata din judecatori, care analizeaza cererile de despagubire si de asistenta juridica gratuita, formulate de victimele infractiunilor. "La nivelul Tribunalului Vrancea comisia urmeaza sa-si reinnoiasca componenta, prin desemnarea noilor membri in cadrul adunarii generale a judecatorilor, ca urmare a expirarii mandatului a celor care au alcatuit-o pina acum. Titulari sint judecatorii Adrian Toni Neacsu si Liviu Celmare, iar membri supleanti judecatorii Maria Onose si Constantina Burlacu", a precizat consilierul Carmen Dantis, purtatorul de cuvint al Tribunalului. Cu toate ca exista, comisia pentru acordarea de compensatii financiare victimelor unor infractiuni, infiintata in Tribunalul Vrancea, a analizat, in 2008, mult prea putine cereri, in raport de cazurile trimise in instanta. "In cursul anului 2008 au fost inregistrate doua cereri de compensatii financiare, in anul curent nefiind inregistrata, pina la aceasta data, nici o cerere in acest sens", precizeaza Carmen Dantis.

Consiliere psihologica la tribunal

Victimele infractiunilor beneficiaza, la cerere, de consiliere psihologica gratuita, acordata de servicii speciale organizate pe linga tribunale, in cazul nostru, Serviciul de Probatiune de pe linga Tribunalul Vrancea. Cererea poate fi depusa insa numai dupa sesizarea organelor penale sau a instantei de judecata. Consilierea se poate acorda pentru cel mult trei luni, iar in cazul in care victima este minora, termenul se dubleaza. Beneficiari pot fi insa doar victimele tentativelor de omor, lovire, vatamare corporala sau alte violente comise asupra unui membru al familiei, vatamare corporala grava, viol, act sexual cu un minor, perversiune sau coruptie sexuala, rele tratamente aplicate minorului sau trafic de persoane. Chiar daca Serviciul de Probatiune de pe linga Tribunalul Vrancea a incercat sa faca cit mai cunoscuta legea, pina acum un numar foarte mic de victime au solicitat consiliere gratuita. "Dupa aparitia legii am inceput o campanie, chiar agresiva as putea spune, de informare. Am fost optimisti, ne asteptam la cel putin 10 cazuri, insa imediat dupa mediatizare a fost un singur caz la serviciul de probatiune. Nici in tara nu au fost foarte multe cazuri. In 2008 au venit cele mai multe cazuri pentru consiliere, patru. Doua au fost directionate de avocati, un caz de parchet, iar unul de instanta de judecata", a precizat Costel Costandache, seful Serviciului de Probatiune de pe linga Tribunalul Vrancea. Legea prevedea si infiintarea unor servicii de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor, care ulterior si-au inlocuit denumirea cu "servicii de probatiune" odata cu adoptarea Legii nr.123/2006 privind statutul personalului din serviciile de probatiune. Acestia, de alfel, sint si cei care stabilesc legaturi directe cu victimele infractiunilor, insa doar la cererea expresa a acestora.

Avocat gratuit la proces

Aceeasi lege mai specifica si ca, la cerere, se poate acorda si asistenta juridica gratuita pe toata perioada procesului. Suma care este insa alocata de stat nu poate depasi echivalentul a doua salarii de baza minime brute pe tara, "stabilite pentru anul in care victima a formulat cererea de asistenta juridica gratuita", dupa cum se arata in lege. Aceasta cerere se depune la tribunalul din circumscriptia in care domiciliaza victima, respectiv Tribunalul Vrancea, in termen de 60 de zile de la comiterea infractiunii sau de la data la care victima a luat cunostinta de comiterea infractiunii. Solicitarea victimei va fi solutionata de doi judecatori din cadrul Comisiei pentru acordarea de compensatii financiare victimelor unor infractiuni, prin incheiere, in termen de 15 zile de la data depunerii. Avocatii platiti de stat pot reprezenta victimele unor infractiuni comise pe teritoriul Romaniei sau care se judeca in Romania. Pentru tentativa de omor, omor si omor deosebit de grav, vatamare corporala grava, viol, act sexual cu un minor, perversiune sexuala, reprezentarea este gratis, iar in ceea ce priveste alte infractiuni, se poate obtine un avocat "for free" daca victima are un venit lunar pe membru de familie cel mult egal cu salariul minim brut pe tara. Si sotul, copiii si persoanele aflate in intretinerea acesteia au dreptul de a fi asistati gratuit la proces, daca victima a decedat.

Despagubiri in bani

Potrivit legii, pentru stat o cheltuiala duce la alta. Astfel, victimele care au dreptul la asistenta juridica gratuita pot primi si compensatii financiare, termenul de depunere a cererii fiind acelasi ca si la asistenta juridica gratuita. Din fericire, cererile de acest gen sint scutite de taxa de timbru. Compensatiile financiare acopera cheltuielile de spitalizare, contravaloarea bunurilor distruse sau furate, insa in limita a zece salarii minime brute, cistigurile de care victima a fost lipsita ca urmare a comiterii infractiunii. Sint suportate si cheltuielile de inmormintare a victimei si cele de intretinere a urmasilor celui decedat. In cazul in care victima era asigurata, indemnizatia obtinuta de la societatea de asigurare pentru prejudiciile cauzate prin savirsirea infractiunii se scade si ea din compensatie. Si aceasta cerere trebuie depusa la tribunal, si va fi solutionata de judecatorii Comisiei constituite in cadrul instantei.

Agresorii, confruntati cu victimele

In Romania nu exista o lege care sa interzica expres agresorilor sa se apropie de victime. In unele cazuri, odata cu sentinta, judecatorii pun in vedere inculpatilor obligatia de a nu intra in contact cu anumite persoane, mai ales daca victimele acestora sint vulnerabile, sau daca pagubele produse sint mari. De regula insa, consilierii Serviciului de Probatiune de pe linga Tribunalul Vrancea militeaza pentru o impacare a agresorului cu victima, si ii incurajeaza sa isi despagubeasca victimele de buna voie. "Noi ii urmarim si ii sfatuim sa isi schimbe atitudinea. Sint pusi in situatia de a se pune in locul victimei, si monitorizam starea de empatie. Cu cit e mai indiferent de paguba produsa cu atit riscul sa comita o alta fapta e mai mare. Cind se evalueaza starea de recidiva, un punct este acesta", a aratat Gabriela Teodor, consilier in cadrul Serviciului de Probatiune. Si se pare ca aceste idei dau roade, pentru ca, potrivit consilierilor vrinceni, nu au fost cazuri in care un fost detinut sa recidiveze asupra aceleiasi victime. "Martea, participam la comisia de eliberare conditionata in Penitenciar. Regasim persoane pe care le-am consiliat. Au fost cazuri cind au recidivat ca infractiune, dar nu ca si victime, sau ca si infractiuni grave. La furturi sau la violari de domiciliu s-a mai intimplat, dar procentul este foarte mic", ne-a confirmat si Costel Costandache, seful Serviciului de Probatiune de pe linga Tribunalul Vrancea.

Zeci de victime ale infractiunilor grave, numai in 2008

In ultimii ani, instantele au inregistrat scaderi in ceea ce priveste cauzele solutionate grave, de unde putem deduce ca si infractiunile ca atare au scazut. Cu toate acestea, victimele tentativelor de omor, omor si omor deosebit de grav, vatamare corporala grava, viol, act sexual cu un minor, perversiune sexuala, desi exista, nu apeleaza la ajutorul specialistilor. Anul trecut, contabilizarea procurorilor a indicat 21 de tentative de omor, noua de omor si cinci fapte de viol sau tentativa de viol. Presupunind ca numai in cazul acestor infractiuni mentionate ar fi existat o singura victima, rezulta un numar de 35 de parti vatamate. Din acestea insa, doar patru au solicitat ajutorul statului. Potrivit bilantului pe 2008 al Tribunalului Vrancea, aici au fost solutionate sapte dosare de omor, trei de tentativa de omor, si tot atitea de viol. In total, au existat 231 de dosare solutionate in ceea ce priveste infractiunile contra persoanei. (N. C.)

Detinutii si drepturile lor

Intretinerea unei singure persoane private de libertate costa statul roman peste 1.400 lei pe luna. Detinutii care sint cuminti pot face cursuri in penitenciar si isi pot continua studiile. Cheltuielile legate de formarea profesionala sint suportate de ministerele Educatiei, Muncii, din veniturile proprii ale ANP, de la persoane fizice sau juridice. Mai mult decit atit, penitenciarul are diverse contracte incheiate prin care furnizeaza forta de munca, din rindul detinutilor. Legea 275 din 4 iulie 2006 prevede ca veniturile realizate de detinuti in acest mod nu pot fi mai mici decit salariul minim pe economie, in raport cu programul de munca. 70% din aceasta suma revine insa Administratiei Nationale a Penitenciarelor, insa condamnatul ramine cu cel putin 150 RON, dar suma poate creste in functie de salariul discutat cu un agent economic. (N. C.)

---