Ultima oră

Piata Unirii, un kitch de 8 milioane de euro

Arhitectul Andrei Multescu atrage atentia asupra modificarilor la proiectul initial, care transforma Piata intr-un ansamblu de proasta calitate u cele mai mari probleme sint la Gradina Publica u luminile de slaba calitate, lacul cu trei insule in loc de una, chioscurile metalice si pavelele de la Ateneu, in loc de piatra naturala, sint doar citeva dintre cirpeli u valoarea totala a lucrarilor de reabilitare a Pietei Unirii se ridica la 7,9 milioane de euro, din fonduri europene u nici autoritatile locale, dar nici firmele implicate in proiect nu au participat ieri la dezbaterea publica organizata de Asociatia Pro Democratia

Arhitectul Andrei Multescu a aratat ieri in cadrul unei dezbateri publice cum incet-incet proiectul realizat de el pentru Piata Unirii incepe sa se transforme intr-un kitch, deoarece se folosesc materiale ieftine la finisaje, care nu corespund celor propuse initial. Motivul principal pentru care arhitectul Multescu a renuntat la contractul de reabilitare a Pietei Unirii este ca nu vrea sa-si asume paternitatea unui proiect care devine tot mai kitchos si a carei conceptie n-o poate recunoaste.

Arhitectura Pietei Unirii esueaza intr-un proiect ieftin

Cea mai avansata lucrare din tot ansamblul Pietei Unirii este la Ateneu, unde deja se lucreaza la finisajele interioare. Chiar si la Cinematograf si Centrul Mestesugaresc lucrarile avanseaza, dar mai sint probleme legate de detalii tehnice. Motivul principal pentru care arhitectul Andrei Multescu a renuntat la contractul de reabilitare a Pietei Unirii este ca nu vrea sa-si asume paternitatea unui proiect care devine tot mai kitchos si a carei conceptie n-o poate recunoaste. Potrivit acestuia, in general finisajele vor avea de suferit, pentru ca bancile, lampile si intreg mobilierul vor fi ieftine si de o calitate indoielnica. La toate acestea se mai adauga faptul ca antreprenorul Unicom Galati impreuna cu cei de la Inocsa care ofera consultanta au convenit ca unii copaci din zona viitorului Centru Mestesugaresc vor fi taiati, desi proiectul urmareste conservarea si chiar cresterea zonelor verzi, avind in vedere latura turistica a acestuia, lampile de iluminat, chioscurile de artizanat si cele comerciale vor fi tip "Rodipet", construite din fibra de sticla nu din bronz si alama asa cum era prevazut initial. Ateneul Popular nu va mai fi inconjurat cu piatra naturala, nici macar cu caramida dublu ax. Bijuteria arhitectonica a orasului va fi pusa in valoare de niste pavele ordinare turnate din beton.

Iluminat de slaba calitate, pavele in loc de piatra naturala

Plantatiile, esentiale de altfel in proiect, vor fi reduse de la cele 5.000 de tipuri de vegetatie, la citeva soiuri ieftine de tipul petuniilor si rododentronului. Vechiul lac din Gradina Publica, piesa centrala a parcului, cel care apare in planurile vechi ale zonei, inca din anul 1872 va avea trei insule si nu una asa cum era prevazut initial, iar din cunoscuta grota nu va mai izvori apa. "Sintem pe pozitii total separate. Nu am cazut de acord asupra calitatii iluminatului public si prin urmare ceea ce va rezulta nu este lucrarea noastra. Iluminatul va fi de slaba calitate. Un alt punct este calitatea chioscurilor din parc. Gradina publica trebuie sa fie animata prin constructii specifice. Din motive procedurale s-a ajuns la amplasarea unor chioscuri de tip Rodipet, ceea ce este indamisibil pentru un asemenea proiect. De la inceput, plantatiile erau esentiale. Ele sint imaginea finala a Pietei. Din motive de planificare am sacrificat multe plante din jardiniere care trebuiau plantate, dar pentru ca inceperea lucrarilor a fost aminata nu s-a mai putut face nimic. Acum nu se stie nici ce bani sint destinati pentru plantatii. In prezent se sapa refacerea lacului care dadea centralitate. Am proiectat lacul cu o insula si la trasare am observat ca lacul va avea trei insule si jetul de apa nu stim daca va incapea. Pentru Ateneu am propus piatra naturala, ulterior am fost de acord cu inlocuirea ei cu caramida arsa pentru a crea o atmosfera retro, iar acum am auzit ca se trece pe pavele. Lucru cu care noi sintem total impotriva", a spus arhitectul Andrei Multescu.

Multescu nu face compromisuri cu meseria

Pentru faptul ca Piata Unirii se transforma intr-un kich se pare ca nu va fi nimeni tras la raspundere. Arhitectul Adrian Multescu a mai relevat faptul ca Uniunea Europeana nu va face exces in controale si ca cel mai probabil nu va fi nimeni sanctionat pentru modificarile intervenite in aplicarea proiectului si nici pentru iminenta depasire a termenului de finalizare a lucrarilor. "Nu cred ca se vor face exigente nici macar din partea Ministerului Dezvoltarii Regionale cu atit mai putin din partea UE. Finantatorii vor fi interesati doar ca banii sa fie cheltuiti corespunzator nu sa verifice calitatea materialelor din care s-au realizat lucrarile", a fost de parere arhitectul. Prezent la dezbaterea publica, unul din cei doi directori ai Directiei pentru Cultura si Culte Vrancea, Paraschiv Usturoi, a remarcat la rindul sau faptul ca problemele la Piata Unirii au inceput odata cu demararea lucrarilor si in special cu spatiul arheologic din fata bisericii Sf. Ioan. "Eu stiu ca aceste lucrari au fost intirziate si din cauza sapaturilor arheologice, dar acestea nu puteau fi facute la intimplare, trebuiau realizate dupa o anumita procedura. Noi, cei de la cultura am fi vrut sa se puna un mai mare accent pe latura monumentelor istorice si in special pe Biserica din Piata Unirii. Regretam ca s-a ajuns aici, dar intelegem ca nu puteti face un compromis profesional si sa acceptati altceva decit ceea ce ati proiectat", a spus Paraschiv Usturoi.

Cine va gestiona Piata?

In contradictiile cu practicile proiectelor de asemenea amploare, pina acum la Piata Unirii nu exista nici o rectificare economica si nici nu se stie cine o va gestiona pe viitor, deoarece in urmatorii 10 ani ar trebui sa se recupereze investitia. "Mi-e teama ca aceasta Piata va fi gestionata la un loc cu toate zonele orasului. Cele 4 ha reabilitate vor intra in cele 4.000 de ha ale orasului, in conditiile in care pentru Piata Unirii ar trebui sa existe o planificare si o strategie de exploatare separata cu o firma specializata in organizare de evenimente culturale, care sa atraga permanent turistii si astfel sa fie indeplinite toate componente proiectului, cea culturala, arhitecturala, comert, turism", a profetit Multescu. Primarul Decebal Bacinschi a spus ca nu are nici un contract cu arhitectul Andrei Multescu si deci nu il poate trage la raspundere pentru rezilierea contractului. Edilul a mai spus ca acesta va trebui sa-si asume cumva proiectul. "Noi nu sintem in relatii directe cu dl arhitect. Dinsul are un contract cu antreprenorul general si cu consultantul principal si deci nu se subordoneaza noua. Ceea ce putem face noi este sa dam o mina de ajutor pentru continuarea lucrarilor", a declarat presei locale primarul Decebal Bacinschi. In aceste zile se poarta discutii, la Bucuresti, cu un nou arhitect, pentru preluarea lucrarilor in locul lui Andrei Multescu. Acesta ar putea fi inlocuit cu arhitectul Andrei Fotache, se pare un apropiat al arhitectului sef al judetului, Daniela Olaru. Valoarea totala a lucrarilor de reabilitare a Pietei Unirii se ridica la 7,9 milioane de euro, din fonduri europene. Termenul de finalizare a acestora este sfirsitul lunii noiembrie, dar mai mult ca sigur el va fi decalat.

Indiferenta autoritatilor locale

La actiunea "Piata UNirii-pas cu pas", organizata de Asociatia Pro Democratia Club Focsani, alaturi de arhitectul Multescu au fost invitati sa participe si reprezentanti ai firmelor implicate in proiect, Dedal Bahamat si Unicom SA Galati, precum si cei de la firma de consultanta Inocsa Filiala Romania. Din pacate, reprezentantii firmelor care au contractat lucrarile prevazute in proiectul "Recalificare urbana perimetrul istoric Piata Unirii - Gradina Publica" nu au onorat invitatia la dezbatere. Componenta de urbanism civic initiata de Asociatia Pro Democratia in acest proiect nu a fost apreciata nici de oficialii locali pentru ca, desi invitat la dezbatere, primarul Decebal Bacinschi a lipsit, preferind sa desemneze alte persoane pentru aceasta actiune. Nici reprezentantii Primariei Focsani, inginera Cristina Costin, desemnata pentru verificarea stadiului lucrarilor, Mioara Huica, sefa investitiilor sau directorul Directiei de Urbanism cu delegatie de ahitect sef la orasului, inginerul Alexandru Stanciu, nu au oferit ieri in cadrul dezbaterii nici un fel de informatii cu privire la stadiul lucrarilor, in calitate de beneficiari directi. "Noi am venit aici in calitate de cetateni si nu inteleg de ce ne cereti noua un punct de vedere", s-a aparat Mioara Huica, in fata intrebarilor lansate de organizatori. Oficialii au afirmat ca ei nu pot da niste raspunsuri din partea Primariei dar ca o sa transmita problemele ridicate superiorilor. "Intentia noastra a fost aceea de a afla detalii cu privire la stadiul lucrarilor de la toti cei responsabili cu derularea proiectului spre o buna informare a opiniei publice, date fiind ingrijorarile manifestate in ultima vreme legate de nefinalizarea la timp a proiectului. Daca cei pe care i-am invitat n-au venit ne-am intors privirile catre reprezentantii Primariei care au venit. Din pacate, atitudinea beneficiarului nu este cea asteptata. E ca si cum eu as vrea sa-mi fac o casa, dar proiectantul m-a lasat balta, costurile au crescut, constructorul a intirziat cu lucrarile si eu stau cu miinile-n sin si astept sa vad ce se intimpla pina la sfirsit, fara sa spun nimic, fara sa iau vreo pozitie. Noi, cetatenii, adevaratii beneficiari, vrem sa stim insa din timp care este viitorul acestui proiect", a afirmat Gabriela Obodariu, presedintele Asociatiei Pro Democratia, Clubul Focsani. (Doina GANEA)

---