Ultima oră

Secretele Canalului Siret-Baragan

Doina Ganea
20 mai 2009 4019 vizualizări
In timp de culturile se pirjolesc in soare, o investitie de miliarde de euro, cum este Canalul Siret - Baragan, zace in uitare u desi primii 5,7 km de canal au fost receptionati, acumularile de apa nu sint utilizate u din restul de 44,3 km ramasi de executat sint incepute lucrarile de terasamente si betonare pe 37 de km u pe statele de plata ale santierului mai figureaza cam 280 de oameni, din care 50 sint paznici, fata de 2.000 de salariati in 1992 u suprafetele irigate nu depasesc in prezent 3% din totalul arabil al judetului u Ziarul de Vrancea va spune povestea celui mai vechi canal de irigatii din tara

In anul de gratie 2009, taranul roman, asemenea celui din vremea lui Stefan cel Mare, duce mina la ochi si priveste spre cer dupa un nor de ploaie. Seceta s-a instalat deja in tara, iar agricultorii se asteapta la pierderi de pina la jumatate din productia de cereale pentru acest an. Specialistii spun ca anul agricol a debutat cu grindina pe alocuri, inghet la sol in aprilie si precipitatii scazute. "Nu putem aprecia cit din recolta va fi compromisa. Daca nu ploua in urmatoarele 10 zile vor fi probleme mari pentru culturile de toamna, iar inca 2-3 saptamini de seceta vor insemna suferinta pentru culturile de primavara. Din cauza inghetului pina si merii au avut de suferit. Si pina in octombrie surprizele pot continua. Evident ca primele afectate vor fi culturile de griu", ne-a spus purtatorul de cuvint al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, inginerul Ion Marin. Spre deosebire de alte judete insa, Vrancea sta pe o adevarata comoara nevalorificata. Este vorba de Canalul Siret-Baragan. Investitie care zace in amortire in timp ce mii de hectare de culturi asteapta ploaia de la Dumnezeu.

Canalul Siret "" Baragan, o investitie in conservare


133 de milioane de euro au fost cheltuiti pina acum pentru realizarea Canalului Siret Baragan. Constructia ar trebui finalizata in 2010, insa nici acum Ministerul Mediului nu a reusit sa gaseasca fonduri pentru finalizarea lucrarilor celei mai grandioase constructii hidrotehnice romanesti. în Vrancea, materialele folosite pentru constructia canalului au inceput sa se degradeze sau sa se fure. Proiectul a fost un mare vis inca din 1800. Autoritatile si-au dorit atunci sa ridice cel mai mare canal irigabil din Romania, dar nu a existat posibilitatea tehnica. Constructia ar fi trebuit sa asigure apa pentru irigarea tuturor culturilor din Baragan, adica peste 700 de mii de hectare. Prima propunere scrisa privind amenajarea spatiului Siret-Ialomita "" pentru irigatii "" dateaza din anul 1912 si este cunoscuta ca «Proiectul Davidescu». Problema a fost reluata in anii 1952, iar in anii 1965, 1968, 1971 s-au elaborat numeroase studii si proiecte de schema, traseu si implicatii. în judetul Vrancea, autoritatile au reusit sa puna in practica doar 10% din planurile pe care le aveau. Din cei 50 de kilometri de canal care ar fi trebuit sa fie construiti pina in anul 1995, s-au finalizat doar citiva kilometri. Agricultorii trag insa sperante. Finalizarea Canalului ar fi o mina de aur pentru agricultura. Numai pentru finalizarea celor 50 de kilometri de canal din Vrancea, Ministerul Mediului ar trebui sa investeasca peste 100 de milioane de euro. Lucrarile sint executate in prezent de Sibarex SA Cimpineanca, antreprenor general pe aceasta investitie.


In loc de recolte bogate, ciulini, praf si pulbere


Cea mai importanta investitie din agricultura Romaniei, Canalul Siret "" Baragan, risca sa fie abandonata. Oamenii politici mizeaza pe uitare si indiferenta specifica din ministerele strategice. Studiile de fezabilitate, potrivit carora amenajarea pentru irigatii a spatiului Siret "" Baragan ar fi creat o importanta crestere a productiei de furaje, triplind numarul de ovine, bovine, porcine, au cazut "" subit "" in desuetudine. In acest fel, zona cunoscuta pentru deficitele acute de apa a fost pirjolita de seceta. Imaginile te duc cu gindul la Africa Sahariana: animale costelive, vlaguite de foame si de sete, rumegind cite un vrej uscat sau cite o tufa de ciulini numit aici «holera pamintului». Riurile din estul judetului aproape au secat. O analiza efectuata pe o perioada de 26 de ani arata ca numai in 10 ani precipitatiile au fost satisfacatoare, iar restul de 16 ani volumul a fost cu consecinte negative asupra productiilor realizate. Din aceste motive, dr. Ing. Florin Lazarescu specialist in hidroamelioratii, cu vechime de zeci de ani in domeniul proiectarii amenajarilor de imbunatatiri funciare si unul dintre proiectantii Magistralei Siret ""Baragan, crede ca se impune alocarea de urgenta a unor fonduri pentru aceasta investitie. «As dori demararea unei campanii pentru convingerea autoritatilor pentru obtinerea de fonduri necesare terminarii lucrarilor si reactualizarii proiectului Canalul Siret-Baragan. Este momentul ca actuala clasa politica sa manifeste mai multa responsabilitate in domeniul agriculturii in general si al acestor sectoare care pot asigura alimentatia populatiei Romaniei si chiar a exporturilor de produse agricole», ne-a declarat dr. Ing. Florin Lazarescu.


3% din suprafata cultivata a judetului este irigata


Din cauza secetei prognozate, Executivul a decis anul acesta introducerea unui pachet minim de masuri financiare pentru irigatii, precum acordarea unui volum mai mare de subventii si acoperirea unor costuri. Legislatia prevede ca raspunderea pentru exploatarea, intretinerea si reparatia amenajarilor de imbunatatiri funciare revine in principal proprietarilor de teren constituiti in organizatii, respectiv Administratiei Nationale a Imbunatatilor Funciare (ANIF) si altor furnizori de apa pentru irigatii. In Vrancea din cele 19 UAI-uri, 14 au fost eligibile pentru acordarea de subventii. Ministerul are un plafon de 79 milioane lei pentru acest an, din care au fost acordate doar 8,6 milioane lei. Banii se acorda pentru amenajarile interioare de irigatii. Alte 50 de milioane de lei sint prevazute din buget pentru repararea infrastructurii si pentru plata consumului de energie electrica. Anul acesta Vrancea a primit un ajutor de 7,5 de milioane de lei pentru reabilitarea sistemelor de irigatii si de pompare calamitate in 2005. "Am primit acest ajutor, dar el este pe o durata de trei ani si se adreseaza refacerii sistemului de pompare de la Biliesti si Slobozia Ciorasti, distrus la inundatii. Este nevoie insa de foarte multi bani pentru o buna functionare a sistemelor de irigatii", ne-a declarat directorul ANIF, Ionel Partene. La nivelul judetului nostru doar 4.190 ha din totalul de 147.000 ha arabil beneficiaza de irigatii. Aceasta inseamna ca doar 3% din suprafata cultivata a judetului.


Paminturi fertile "" productii nule


Vara, pentru o picatura de apa, taranii din Bizighesti se razboiesc cu sapele cu taranii din Garoafa, legumicultori cunoscuti in toata tara. Pina in 1992, Sibarex SA a executat toate lucrarile adiacente investitiei (deviere linii telefonice si linii de inalta tensiune, poduri C.F, D.N, D.J si D.C.). Desi primii 5,7 km de canal au fost receptionati, acumularile de apa nu sint utilizate. Din restul de 44,3 km ramasi de executat sint incepute lucrarile de terasamente si betonare pe 37 de km, o lungime de 10,5 km dintre acestia fiind terminata faza de betonare. Oricum, in aceasta cumplita seceta, nici o picatura din canalul Siret "" Baragan nu iriga pamintul arid. Firesc, in conditii de seceta, taranul ar avea nevoie si de tractoare cu aer conditionat, dar momentan apa ii lipseste cel mai mult. Proprietarul obiectivului "" Ministerul Mediului si Apele Romane "" are in patrimoniu acum un lac de acumulare si 5,7 km de canal umplut cu apa. Ministerul gospodareste "" cum il taie capul "" miliardele de lei alocate de la buget sectorului agrar. Atit de bine, incit de pe ogoare sa se recolteze holera, praful si pulberea. "Cu un efort financiar crescut se va duce la o dezvoltare agricola si implicit la una economica a judetului. Pe acest canal exista posibilitatea transportului gravitational ceea ce presupune destul de putine repompari, o racodare cu reteaua de distributie existenta si reducerea energiei electrice. Apoi e vorba de modernizarea agriculturii pe 120.000 ha, adica aproximativ 40% din suprafata agricola a judetului. Evident ca va insemna executarea unor lucrari agricole cu costuri scazute cu 20%. Pentru ca acum degeaba cultivam suprafete mari si cheltuim multi bani daca nu avem irigatii si totul se pierde la seceta» , recunoaste Ionel Partene directorul ANIF. O alta problema care s-ar ivi daca vor fi reluate lucrarile la Canal: exproprierile. Aceasta deoarece dupa 1990 suprafete mari de teren din traseul Canalului au fost retrocedate.


Sperante pentru viitorul culturilor vrincene


Blestem sau nu, apa Siretului pare sa fie incompatibila in acest moment cu cei care se inchina pentru binele agriculturii. In anii cu inundatii ea copleseste casele si ogoarele din jur, iar in anii secetosi nu poate fi dirijata spre cimp. Asa se explica si faptul ca investitia de interes national si-a pierdut consistenta de obiectiv strategic. In acest an i s-au alocat constructorului doar 22 de miliarde de lei vechi. Pentru rigole, betonari si o subtraversare contra aval, in zona Marasesti. Pe statele de plata ale santierului mai figureaza cam 280 de oameni. Dintre acestia, 50 sint paznici. Ei au in grija un patrimoniu de fier vechi, dragline, buldozere, autobetoniere, tractoare, autobasculante grupate in parcurile reci de la Cimpineanca, Milcov, Padureni pentru care, anual, societatea plateste 750 milioane de lei amortizmente. Niste hirburi de la care acesti guvernanti cu tifna asteapta, fara sa investeasca nimic, incadrarea in normele Euro 2000. Dumitru Fodoreanu director Sibarex "" antreprenorul lucrarii, crede insa ca mai exista un viitor al acestui proiect. "In 15-20 ani sigur aceasta investitie va fi finalizata pentru ca ne imping evenimentele de la spate si ii va veni si ei rindul. Probabil ca se vor continua lucrarile pina la lacul Dridu, asa cum a fost proiectat. In momentul de fata eu cred ca sint alte prioritati, drumurile autostrazile, poate si alimentari cu apa, canalizari", a apreciat Dumitru Fodoreanu.


Milioane de euro despagubiri din cauza secetei


Canalul Siret "" Baragan reprezinta o investitie guvernamentala de interes national care se executa cu fonduri repartizate de la bugetul statului, prin Ministerul Agriculturii. Dupa terminarea si receptia investitiei, aceasta devine proprietatea ministerului, prin beneficiarul direct "" Apele Romane. Ceea ce se intimpla cu cei 5 ,7 km "" priza de la Calimanesti "" este de domeniul absurdului. Deocamdata acumularile de apa nu servesc la nimic. Decit eventual la spalarea covoarelor, (malurile betonate fiind si uscatoare naturale) sau la satisfacerea pasionatilor de pescuit. «Priza de la Calimanesti si statia de la Haret sint gata, dar reteaua de irigatii nu este», ne-a spus Ionel Partene. De aceeasi parere este si reprezentantul atreprenoriatului care crede ca partea cea mai grea revine lucrarilor de irigatii. "Racordare exista pe tronsonul de canal si o parte din canalele mici in zonele Marasesti, Oreavu, dar prizele pentru partea de sud a judetului care reprezinta de fapt si grosul lucrarii, adica de 80%, nu este gata. Aceasta inseamna sa termini intii tot canalul ca sa dai apoi drumul la irigatii in sudul judetului", a spus Dumitru Fodoreanu.


Record: timpul de amortizare "" 14 ani


Potrivit studiului de fezabilitate, costul lucrarilor pentru realizarea integrala a canalului Siret-Baragan si amenajarilor pentru irigatii ale celor 500 000 hectare (din care 120 000 ha necesita 2 modernizari) este de cca. 2 miliarde de euro, din care 1 miliard numai pentru canal si 100 de milioane de euro numai pe teritoriul judetului Vrancea. Considerind o durata de executie a tuturor lucrarilor de 10 ani (ritm de lucru realizat si depasit pe lucrari similare pe plan mondial) si o durata de functionare de 100 ani, rezulta un timp de amortizare a capitalului investit de 14 ani. "Pentru partea de canal estimativ ar mai fi necesari 170 milioane de euro, iar pentru lucrarile anexe, insemind irigatii peste 500 de milioane de euro. Bani asa multi nu s-au mai alocat din 1992 cind am primit in jur de 30-35 mil de euro. Sint convins ca nu sint bani si se impart cu tiriita. Nu pe canal ci pe alte lucrari. In 1992 se lucra cu 2.000 de oameni. O finantare externa nu cred ca va fi posibila pentru ca nimeni nu are interes ca noi sa producem mai ieftin si sa nu importam produsele de pe piata UE", ne-a explicat inginerul Dumitru Fodoreanu. Asadar, vaicarelile meteorologice ale oficialilor nu au cum sa justifice pina la urma ruina si mai ales productia record de palamida din judetul cu cele mai mari posibilitati de irigare. (Doina GANEA)


Fisa tehnico-economica a Canalului Siret - Baragan


Lungime: intre lacul Calimanesti pe Siret (jud. Vrancea) si lacul Dridu pe Ialomita (jud. Prahova) 208 km, din care 50 in jud. Vrancea.

Sectiune: trapezoidala

baza mica "" 20 m (fundul)

baza mare "" 57 m

inaltime coloana apa: 7m

Debit: la priza Calimanesti 200 mc/s, la varsarea in lacul Dridu 50 mc/s. Viteza de curgere a apei "" 1 mc/s.

Utilitati:

Irigatii "" in Baraganul de nord si central: 518 000 ha in anii secetosi, 700 000 ha in anii medii.

Alte folosinte industriale: - 5 mc/s.


Stadiul executiei


Pina in acest moment au fost receptionati primii 5.7 km de canal. Sint executate in proportie de 80 % nodurile hidrotehnice Susita, Putna, Milcov si Rimna. Din restul de 44.3 km ramasi de executat, sint incepute lucrarile de terasamente si betonare pe 37 km, o lungime de 6 km din acestia fiind terminata la baza de betonare.


Economii anuale de 2.1 mil. $/an


Pe malul sting al canalului, apa necesara irigatiilor poate fi asigurata fara pompare, specialistii estimind o economie de energie electrica de 2.1 mil. dolari pe an.


Sporuri de productie "" 120 mil. $/an


Beneficiile anuale calculate ca urmare a recoltelor suplimentare ce s-ar putea obtine din amenajarea si modernizarea a 500 000 ha reprezinta "" la pretul mondial al pietei 120 mil. dolari.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 6

Adaugă comentariu
, acum 737021 zile, 13 ore, 39 secunde
Conform Institutului National de Statistica procentul celor saraci in Romania va creste anul acesta, cea mai mare crestere inregistrandu-se in judetele Moldovei. Numarul abandonurilor scolare este si citeste integral
, acum 737021 zile, 13 ore, 39 secunde
Inainte de a amenaja canale pentru irigat culturile agricole, trebuie facut ceva pentru irigat creierul uscat aproape 100% al romanului aflat in 'somnul cel de moarte'. In cat timp se termina canalul citeste integral
, acum 737021 zile, 13 ore, 39 secunde
Ministerul apelor nu gaseste fonduri pt acest tip de lucrari deoarece din fondurile guvernamentale isi construiesc ei sedii luxoase cumar fi sediul dispecer de pe centura orasului focsani in care s-au citeste integral
, acum 737021 zile, 13 ore, 39 secunde
Intreb si eu pe stimabilii domni ce vor scrie, pe parcursul zilei : ce treaba are subiectul zilei cu ce scrie cetateanul de la ORA 03,16 ??? Cum ca, PSD e de vina, pt toate relele din tara asta ? citeste integral
, acum 737021 zile, 13 ore, 39 secunde
Asadar, domnilor de la putere, faceti o analiza "S.W.O.T." in privinta Canalului Baragan, intruniti-va in "C.S.A.T." si discutati alaturi de ministrii de resort chestiunea, pt ca nu suporta amanare ! citeste integral
, acum 737021 zile, 13 ore, 39 secunde
PENTRU DB: IN PRIMUL RIND ESTI CEL MAI MARE PUPINCURIST DIN JUDET FUNCTIE MARE NU , SI IN AL DOILEA NU STI NIMIC ESTI PRAF(BASSS)MAI BINE TE-AI APUCA DE SAH CA EU CRED CA AI SA AI MAI MARE SUCCES
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.